Alcool.Droguri.Fumat

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Alcool.Droguri.Fumat

2. Fumat = consumul zilnic de > 10 þigãri cu nicotinã. Fumat pasiv = aspirarea fumului provenit de la o þigarã consumatã de cãtre o altã persoanã. Nicotina este responsabilã de dependenþã iar gudroanele de efectul cancerigen.

3. Dependenþã de droguri = utilizarea drogurilor dupã un model maladaptativ caracterizat prin urmãtoarele fenomene în ultimele 12 luni : creºterea cantitãþilor necesare pentru obþinerea aceloraºi efecte (toleranþã), sindrom de abstinenþã, incapacitatea de a reduce sau elimina consumul, interferenþã cu viaþa socialã sau ocupaþionalã, dedicarea unor mari cantitãþi de timp pt obþinerea drogului, continuarea uzului în pofida deteriorãrii stãrii de sãnãtate. (DSM IV)

B. Geneticã-organism-comportament

1. Baze genetice alcoolism (vezi articol)

Categorii de persoane cu risc ↑:
• Din medii unde consumul de alcool este încurajat
• Cu anumite trãsãturi de personalitate: persoane volubile, dependente, infantile, nesigure, prag redus de toleranþã la frustrare, incapabile de asumarea responsabilitãþilor, narcisice.
• Cu boli psihice
• Cu legãturi biologice cu un alcoolic: copiii alcoolicilor risc de 3-5x mai ↑ pt alcoolism decât copiii non-alcoolicilor. Gemenii monozigoþi au ratã de concordanþã semnificativ mai mare în ceea ce priveºte alcoolismul decât dizigoþii. Rezultate valabile pt ♂, nu ºi pt ♀ (aici studiile au condus la concluzii neomogene : se acceptã astãzi cã ºi la ♀ existã transmitere ereditarã dar vârsta de debut este mai târzie iar un istoric de abuz în copilãrie creºte riscul).

Factori genetici :
• Genele ce codificã alcool-dehidrogenaza (ADH) ºi aldehid-dehidrogenaza (ALDH). Deficit de ALDH => ↓risc alcoolism (ex.japonezi).
• Cromozomii 1,7, 11 implicaþi în risc de alcoolism, cz.4 protejeazã
• Gena ce codificã receptorul pt dopaminã D2 (DRD2) poate fi implicatã în mai multe tipuri de dependenþã prin polimorfism (controversat)
• Existã legãturã geneticã între alcoolism ºi fumat.


2. Baze genetice dependenþã de fumat (vezi articol)

Factori genetici :
• Conteazã pentru aproximativ 35-50% din comportamentele legate de fumat
• Riscul ca un geamãn sã fumeze este de 6x mai mare dacã mãcar unul dintre prietenii lui ºi fratele fumeazã
• Gemenii monozigoþi au mai multe ºanse sã fumeze amândoi ºi pentru cã petrec mai mult timp împreunã
• Legãtura cu alcoolismul

Factori comportamentali :
• Modelul învãþãrii sociale (Bandura) : 3 paºi : (1)observarea ºi imitarea utilizãrii de tutun, (2) întãrirea comportamentului ºi (3) formarea expectaþiilor pozitive legate de consecinþele sociale, psihologice ºi fiziologice ale fumatului.
• Comportamentul pãrinþilor
• Comportamentul prietenilor

3. Baze genetice droguri (vezi articol)

Categorii de persoane cu risc ↑:
• Predispoziþie biologicã la consumul de droguri : ♂>♀, consideraþii genetice similare cu alcoolismul
• Trãsãturi de personalitate ce reflectã lipsa interacþiunii sociale : rebeliune, responsabilitate socialã ↓, non-conformism, rezistenþã în faþa autoritãþii, toleranþã pentru devianþã, necesitate accentuatã pentru independenþã, absenþa normelor, valori contraculturale, alienare.
• Familie defectuoasã
• Abuz în copilãrie sau neglijenþã, alte evenimente traumatizante
• Statut socioeconomic scãzut
• Boli psihice
• Stres ºi mecanisme de coping neadaptate
• Educaþie ↓/eºec ºcolar
• Anturajul : unul dintre cei mai puternici predictori

C. Algoritm de abordare

1. Alcool
a. Dezintoxicarea :
i. Medicaþie : benzodiazepine +/- disulfiram
ii. Psihoterapie cognitiv-comportamentalã
b. Prevenirea recãderilor
i. Creºterea motivaþiei pacientului pentru menþinerea abstinenþei
ii. Comportamentul în ocazii cu risc ↑ de consum alcool
2. Fumat
a. 3 probleme majore : dependenþa de nicotinã, distresurile psihosociale, anturajul
b. Strategii :
i. Creºterea motivaþiei pentru renunþarea la fumat : contracte cu sine însuºi (pedepse autoaplicate dacã nu renunþã la fumat), schimbarea destinaþiei banilor economisiþi prin lipsa fumatului (auto-oferirea de cadouri,recompense), anunþarea familiei ºi prietenilor.
ii. Scheme cognitiv-comportamentale de constrângere : evitarea locurilor ºi situaþiilor unde se fumeazã, condiþionãri aversive (fumeazã lângã WC sau lângã gunoi), manevre substitutive
iii. Planificarea ºi reducerea gradatã a þigãrilor : studiile au dovedit cã este mai eficientã renunþarea dintr-o datã decât reducerea gradatã
iv. Substituenþii de nicotinã/medicaþie adjuvantã : plasture transdermic, spray nazal, nebulizator de nicotinã. Medicaþie psihotropã : cel mai folosit Bupropion (Zyban).
v. Comportamente ajutãtoare : bomboane, gumã, sticksuri etc
vi. Menþinerea stabilitãþii sevrajului : evitarea comportamentelor asociate fumatului.
vii. Recãderile : s-a arãtat cã fumãtorii cu vechime au nevoie de 3-4 tentative pentru a se lãsa de fumat
3. Droguri
a. Dezintoxicarea :
i. Opiacee : metadona – agonist pe receptorii opiaceelor care eliminã simptomatologia sevrajului. Se poate aplica ºi tratament simptomatic.
ii. Stimulante (analeptice) : antidepresive
iii. Tranchilizante, sedative : scãderea progresivã a drogului, menþinerea funcþiilor
iv. Marijuana
b. Prevenirea recãderilor : strategii cognitiv-comportamentale. « mai multe referate din Medicina