Al doilea Razboi Mondial

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 8.00

nivel: Liceu

Legionarii nu erau multumiti cu guvernul, īn care ei nu aveau decāt o parte: voiau totul si cāt mai repede. Astfel ca au provocat rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 : au atacat Presedintia Consiliului de Ministrii si facānd tot soiul de jafuri si crime. "Conducatorul" a reusit sa īnabuse rebeliunea, unii dintre lgionari fiind arestati si chiar condamnati.

Declaratia de razboi a Germ[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Al doilea Razboi Mondial

Legionarii nu erau multumiti cu guvernul, īn care ei nu aveau decāt o parte: voiau totul si cāt mai repede. Astfel ca au provocat rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 : au atacat Presedintia Consiliului de Ministrii si facānd tot soiul de jafuri si crime. "Conducatorul" a reusit sa īnabuse rebeliunea, unii dintre lgionari fiind arestati si chiar condamnati.

Declaratia de razboi a Germaniei hitleriste īmpotriva Uniunii Sovietice a avut loc īn ziua de 22 iunie 1941, data la care īncepe o noua faza īn istoria celui de al II-lea razboi mondial. Generalul Antonescu se hotarāse sa participe la operatiunile militare īn calitate de aliat al lui Hitler.

Participarea armatei romāne la operatiunile militare pe teritoriul U.R.S.S. a adus tarii mari suferinte. Atmosfera era din ce īn ce mai grea pentru Romānia, starea de spirit antihitlerista s-a manifestat cu tot mai multa hotarāre, inclusiv īn rāndul armatei.

Īntre timp se produce cotitura hotarātoare īn desfasurarea razboiului. Īn urma marii victorii īn batalia de pe Volga, de la Stalingrad (azi Volvograd), īncepe īnaintarea progresiva si succesiva spre vest a īntregului front sovietic, astfel īncāt, la 2 aprilie 1944, comunicatul oficial anunta ca Prutul a fost atins si chiar depasit.

Īn razboiul antihitlerist, Romānia a participat cu un efectiv de 538586 de ostasi, situāndu-se pe locul al patrulea dupa:U.R.S.S., S.U.A.si Anglia; īn timpul luptelor, armata romāna a facut 117798 de prizonieri.

Bombardamentele aeriene au fost reluate īn august 1943, cānd au fost lovite de catre aviatia americana Cāmpina si Ploiestii, facāndu-se pagube serioase. Primul bombardament masiv aerian asupra Bucurestilor a avut loc la 4 aprilie 1944. El a īnceput aproape de ora 14 si a fost efectuat īn valuri succesive de bombardiere ale Statelor Unite.

Lumea nu se astepta la bombardament; credea ca e un simplu exercitiu de aparare pasiva, asa cum se mai facusera īnainte. Au fost lovite īn special cartierele de vest si nord-vest ale orasului - cotrocenii, Grivita, Steaua - si īn primul rīnd regiunea Garii de Nord, unde s-a īntrebuintat sistemul "covorului" de bombe.

Au cazut bombe si īn alte cartiere ca, de pilda, īn Calea Victoriei asupra Hotelului "Splendid" si a "Parc-Hotelului" de alaturi, unde īsi avea sediul misiunea militara germana, ambele hoteluri fiind complet distruse si o mare parte a locatarilor lor ucisi. Niciodata, īn istoria Bucurestilor, n-au pierit, īn mai putin de doua ore, atātia oameni. Nu exista o cifra oficiala a victimelor, īnsa numarul lor este de ordinul miilor.

Al doilea bombardament (care a fost si cu bombe incendiare) a avut loc la 15 august 1944 fiind lovita grav Universitatea, atunci a fost distrusa si cladirea de alaturi a "Cartii Romānesti". Bombardierele engleze vopsite īn negru si purtand numele de "vaduvele negre" care actionau dupa ce lansasera "strugurii luminosi", adica ciorchini de rachete purtate de parasute, care luminau asa de puternic īncāt se vedea ca ziua, īngaduind lansarea bombelor pe tintele alese. Spectacolul era īnspaimāntator, avea ceva apocaliptic.

La 12 aprilie 1944, la opt zile dupa primul bombardament masiv masiv al Bucurestilor, se produce propunerea Uniunii Sovietice de a acorda Romāniei un armistitiu, cu conditia de a rupe legaturile cu Germania si a continua lupta alaturi de de armata sovietica.

Īn momentul cānd ofensiva sovietica, īnceputa pe frontul moldovenesc, se dezvolta ti īncepe īnaintarea spre miazazi, cānd armata hitlerista, lovita puternic, e īn continua retragere, īn acest moment se produce insurectia armata antifascista, initiata, organizata si condusa de Partidul Comunist Romān.

Insurectia armata de la 23 august 1944, act epocal īn istoria Romāniei, a raspuns aspiratiilor uriasei majoritati a natiunii, acelor mai largi forte sociale, precum si a armatei; aceste forte, sub conducerea Partidului Comunist Romān, au rasturnat dictatura militaro-fascista si s-au angajat cu toata hotarārea īn coalitia antihitlerista.

"Insurectia armata din august 1944 a constituit o stralucita īncununare a eroicei lupte revolutionare purtate de oamenii muncii, de fortele progresiste ale societatii, īn frunte cu partidul comunist, īmpotriva fascismului si razboiului, a dominasiei imperialismului strain, pentru eliberare sociala si nationala"(Nicolae Ceausescu - 22 august 1969)

Actul de la 23 august 1944 a marcat īnceputul unei etape fundamentale īn istoria poporului romān, etapa constructiei societatii socialiste.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.