Afectiunile glandelor suprarenale

3x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.95

nivel: Facultate

Suprarenala dreapta este mai mica decat cea stanga si are o forma triunghiulara; ea ocupa o pozitie postero-laterala fata de vena cava inferioara, suprafata ei anterioara venind in contact cu fata postero-inferioara a ficatului.Astfel, printr-un abord ante-rior, suprafata anterioara a glandei poate fi evidentiata prin ridicarea usoara a ficatului, vena cava inferioara ramanand medial.
Fig.[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Afectiunile glandelor suprarenale

Suprarenala dreapta este mai mica decat cea stanga si are o forma triunghiulara; ea ocupa o pozitie postero-laterala fata de vena cava inferioara, suprafata ei anterioara venind in contact cu fata postero-inferioara a ficatului.Astfel, printr-un abord ante-rior, suprafata anterioara a glandei poate fi evidentiata prin ridicarea usoara a ficatului, vena cava inferioara ramanand medial.
Fig.1.Dispozitia anatomica vasculara suprarenaliana normala.

Glanda suprarenala stanga are forma semilunara si este situata mai jos si medial fata de cea dreapta, venind in contact cu rinichiul si artera renala stanga. Prelungirea inferioara a glandelor (in special in stanga) le apropie de vasele renale putand complica suprarenalectomia cu posibile leziuni vasculare renale (Bianchi si Ferrari, 1991). Suprarenalele sunt constituite din doua parti distincte din punct de vedere structural, functional si embriologic: corticosuprarenala (care are pe sectiune culoare galbena caracteristica, fiind usor de recunoscut in timpul interventiei chirurgicale) si medulo-suprarenala (de culoare maronie sau rosiatica si care, in mod normal, nu se vizualizeaza).

Corticosuprarenala are origine embriologica mezodermica, derivand din epiteliul celomic al mezonefrosului in timp ce medulosuprarenala are origine neuroectodermica, provenind din creasta neurala. Asocierea morfologica a tesuturilor corticoadrenal si cromafin se explica prin vascularizatia lor comuna. Fiecare glanda adrenala are o bogata vascularizatie arteriala, care provine din trei surse: aorta, artera renala si artera diafragmatica inferioara.

Arterele suprarenale formeaza un plex la nivelul capsulei, din care se desprind arterele corticale, iar din acestea pleaca sinusoide ce inconjoara cordoanele de celule din cortex. Arterele mici penetreaza glanda avand dispozitie circumferentiala si lasand suprafata anterioara si posterioara partial avasculara.

Sangele de la nivelul medularei si corticalei dreneaza in vena centro-medulara care se varsa in vena cava, pe partea dreapta si in vena renala, pe partea stanga. Vena suprarenala stanga dreneaza direct in vena renala stanga, la circa 3 cm de vena cava inferioara, adesea la acelasi nivel (dar pe partea opusa) la care se deschide si vena spermatica stanga (Johnstone, 1957 ).

Inervatia suprarenalei provine din ganglionul semilunar, nervul splanhnic si nervul frenic.Medulosuprarenala, considerata a fi echivalenta unui ganglion simpatic periferic, primeste fibre preganglionare simpatice pe calea nervilor splanhnici, fibre ce fac sinapsa cu feocromocitele, impreuna cu care constituie o unitate functionala.

Structura microscopica a corticosuprarenalei este neomogena - atat in privinta formei si marimii celulelor, cat si ca aranjare a lor in textura histologica - permitand descrierea a trei zone distincte, cu individualitate morfologica, enzimatica, hormonala si nosologica. De la exterior spre interior aceste zone sunt:
-zona glomerulara
-zona fasciculata
-zona reticulata.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.