Afectiunile cel mai des intalnite ale ficatului

1x punct

categorie: Medicina

nota: 9.75

nivel: Facultate

Aceasta afectiune a fost studiata pentru prima oara de cercetatorul rus Botchin, de aceea in literatura se mai numeste boala Botchin. In timpul celor doua razboaie mondiale hepatita a facut ravagii, murind foarte multi soldati nu datorita gloantelor inamicului, ci datorita virusurilor hepatice. Hepatitele sunt si in ziua de astazi foarte raspandite, mai ales hepatita provocata de virusul de tip C,[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Afectiunile cel mai des intalnite ale ficatului

Aceasta afectiune a fost studiata pentru prima oara de cercetatorul rus Botchin, de aceea in literatura se mai numeste boala Botchin. In timpul celor doua razboaie mondiale hepatita a facut ravagii, murind foarte multi soldati nu datorita gloantelor inamicului, ci datorita virusurilor hepatice. Hepatitele sunt si in ziua de astazi foarte raspandite, mai ales hepatita provocata de virusul de tip C, care a devenit un motiv major de ingrijorare a populatiei de pe intreg mapomondul.

Afectiunea este considerata a fi echivalenta cu SIDA si ataca sistemul imunitar al organismului uman. Este regretabil ca pana acum nu a fost descoperit un tratament efectiv. Nici chiar inventia Interferonului cu ribovirina nu poate rezolva aceasta problema.

Virusul de tip A patrunde in organism de cele mai multe ori pe cale orala. Perioada de incubatie dureaza 2 - 6 saptamani. In timpul infectiei virusul hepatic de tip A poate fi depistat si in sange, in sucul duodenal si in fecale. Vectorul principal al infectiei este apa.

Virusul hepatitei de tip B patrunde in organism prin sange in timpul lucrarilor dentare, prin seringi nesterilizate sau prin contacte sexulale. Un pacient infectat cu HBs poate deveni contagios o durata de timp foarte indelungata, uneori intreaga viata . Perioada de incubatie a HBs este de la 6 saptamani pana la 6 luni. Acest virus nu se depisteaza in sucul gastric si nici in fecale. Se inactiveaza la incalzire de +160 grade Celsius timp de 60 minute. HBs se depisteaza dupa cresterea transaminazelor, gama globulinelor, reactia serologica, punctie biopsica hepatica si microscopie electronica.

In cazul infectiilor ficatul are o culoare mai rosie, se micsoreaza sau se mareste considerabil in volum (fig. 1, 2, 3), apar noduli, care de multe ori se transforma in carcenomi (fig. 2,5), provocand ciroza ficatului. Analizele efectuate cu ajutorul microscopului electronic au demonstrat aparitia schimbarilor structurale atat in parenchim cat si in mezenchim (fig. 6,7,8,9). Astfel ficatul degenereaza, apoi se cronicizeaza, schimbandu-si forma, structura si functia .

Simptomele cele mai frecvente sunt aparitia tulburarilor dispeptice-atribuite unor mese mai grele, disparitia apetitului de mancare, aparitia greturilor, modificari ale fecalelor: constipatie, diaree, fecale deschise la culoare. Apar dureri epigastrice cu aspect de colica biliara. Uneori infectiile hepatice au debut cu aspect gripal, alteori apar atralgii, miolgii, lambalgii, febra, tumefieri articulare, imbracand un aspect "reumatismal".

Dar primul simptom care indica existenta infectiei hepatice este aparitia icterului. Hepatita virala evolueaza in trei faze: preicterica, icterica si de rezolutie. Faza preicterica dureaza de la 3-4 zile pana la 3-4 saptamani. Apare astenia, insomnia, cefalia, tulburari dispeptice, stare subfibrilara, apar dureri in zona hipocondrului drept sau in fosa iliatica dreapta. Pot aparea manifestari de urticarie, herpes - zoster, irtatii meningiene.

La examenul de laborator se constata hepatomegalie cu o usoara sensibilitate a splinei, urobilinogenie, cresterea transaminazelor, reactii pozitive la sulfat de zinc si cefalina - colesterol. Sunt cazuri cand afectiunele ficatului nu provoaca aparitia icterului., care poate dura de la 2-3 pana la 6-8 saptamani. Dupa aceasta perioada apare pofta de mancare, trece starea fibrilara si urina hipercroma. De asemenea dispar scaunele decolorate.

In cazul prezentei virusurilor hepatice creste bilirubina precum si raportul de bilirubina directa si totala cu pana la 10-25%, se mareste timolul, cresc j-globulinele , sarurile biliare si transaminazele, iar steriobilinogenul scade.

In cazurile vindecarii ficatul revine la valori normale. Starea generala a pacientilor se imbunatateste si astenia dispare. Se normalizeaza cantitatea de bilirubina si de urobilinogenie, desi in multe cazuri timolul poate ramane ridicat. Probele indicatoare la hepacitoza se normalizeaza.

Pacientul poate fi considerat sanatos in urmatoarele conditii: morfologia ficatului se incadreaza in valori normale, se normalizeaza transaminazele si gama globulinelor, revine capacitatea de munca, dispare total antigenul respectiv. Pentru determinarea valorilor care influenteaza starea reala a pacientului este necesar sa fie interpretate corect analizele, nu numai de catre medic dar si de catre pacient.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.