Actiuni posesorii

7x puncte

categorie: Drept

nota: 10.00

nivel: Facultate

Tulburarea posesiei poate fi de fapt sau de drept . Tulburarea de fapt se manifestă prin acte materiale vizibile, perceptibile, cum ar fi ridicarea unei construcții pe terenul reclamantului, strîngerea recoltei de pe același teren, plantarea unor pomi e.t.c. Tulburarea de drept se manifestă prin acte juridice contrare posesiei, cum ar fi notificarea făcută locatarului cape viitor să nu mai p[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Actiuni posesorii

Tulburarea posesiei poate fi de fapt sau de drept . Tulburarea de fapt se manifestă prin acte materiale vizibile, perceptibile, cum ar fi ridicarea unei construcții pe terenul reclamantului, strîngerea recoltei de pe același teren, plantarea unor pomi e.t.c. Tulburarea de drept se manifestă prin acte juridice contrare posesiei, cum ar fi notificarea făcută locatarului cape viitor să nu mai plătească chiria posesorului, ci autorului notificării.

Simplele acte de tulburare nu sunt suficiente pentru a da naștere la o acțiune posesorie. Mai este necesar, astfel cum se remarcă și în doctrină, că tulburarea să fie făcută cu intenția de a se împotrivi faptului posesiei. În cazul exercitării acțiunii în reintegrare, reclamantul trebuie să prezinte și dovada faptului că tulburarea sau depodedarea s-a făcut cu violență. Conceptul de violență evocă, de regulă, săvîrșirea unor acte agresive sau arbitrare îndreptate împotriva persoanei sau imobilului reclamantului8.

Stabilirea datei la care a intervenit tulburarea sau deposedarea urmează să fie făcută de instanță pe baza dovezilor administrate. O atare determinare este necesară și în scopul verificării celorlalte condiții de admisibilitate a acțiunilor posesorii.

2. Promovarea acțiunii posesorii în termen de un an de la data tulburării sau deposedării. Potrivit art. 674 alin. 1C. proc. civ. posesiunea se bucură de ocrotirea doar dacă acțiunea este promovată intr-un termen de un an de la tulburare sau deposedare. Termenul de un an se socotește potrivit dispozițiilor de art. 1887C. civ., respectiv fără a se lua în calcul ziua în cursul căreia prescripția a început să curgă. Un atare mod de calcul reprezintă o consecință firească a naturii juridice a termenului enențat.

Opinia dominantă este totuși aceea potrivit căreia termenul de un an, prevăzut de textul la care ne referim, este un termen de prescripție.
Termenul de un an, prevăzut de art. 674. alin. 1C. proc. civ. mărginește în timp posibilitatea de sesizare a organelor de justiție , adică însăși exercițiul acțiunii posesorii. Iată de ce ne alăturăm și noi opiniei potrivit căreia termenul de exercitare a acțiunilor posesorii face parte din categoria termenelor de prescripție .

3. Posesiunea reclamantului să aibă o durată de cel puțin un an .
În sistemul legislației noastre, posesiune ade un an apare ca o condiției esențială a ocrotirii acesteia pe calea acțiunilor posesorii, căci numai o posesie bine caracterizată trebuie să se bucure de o atare protecție; în cz contrar ocrotirea posesorie nu se justifică.
Termenul de un an se calculează din ziua tulburării sau deposedării în urmă , adică în sens invers calculării termenului prescripție. În toate cazurile reclamantul va trebui să producă dovezi pertinente spre a stabili durata posesiei.

Dovada posesiei anuale nu trebuie să fie făcută pentru întreg intervalul ei, adică zi de zi. Este suficient să se determine originea posesiei și existența cîtorva fapte caracteristice; din asemenea fapte se poate deduce continuității posesiei. Desigur că împotriva acestor prezumții de continuitate pîrâtul are posibilitatea de a face proba contrară. Reclamantul are însă posibilitatea de a uza și de dispozițiile art. 1860 C. civ., spre a uni posesiunea sa cu posesiunea autorului sau. Pentru a opera joncțiunea posesiilor este necesar să fie întrunite în mod, cumulativ , trei condiții.

O primă condiție, implicită, este aceia ca joncțiunea posesiilor să vizeze unul și același imobil. În al doilea rînd, este necesar ca cele două posesii să fie una în continuarea celeilalte:orice cauză de întrerupere face inadmisibilă joncțiunea posesiilor. In fine , ultima condițiie pretinde ca cel ce invocă joncțiunea să fie mai continuator al primului posesor, pe baza unui raport juridic.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.