1)
Simfonia bizantina |
2)
Simfonia (simfonia 5), SIMFONIA devine o piesa muzicala pur instrumentala. Simfonia este denumirea data uverturii la spectacolele de opera italiana. C |
3)
Pyotr Ilich Tchaikovsky (simfonia 5), simfonia Manfred(1885),și numeroase suite pentru orchestră.Ultimele sale opere sunt Domnișoara din Orleans(1878-1879), a cărui poveste a Ioanei D'Arc l-a fascinat încă din copilărie și Mazeppa(1881-18 |
4)
Cultura nationala norvegiana in a doua jumatate a secolului XIX (simfonia 5), simfonia si opera)-compozitorul simtindu-se puternice atras mai ales de miniaturile vocale si instrumentale pe care, cu o daruire totala, le interpreteaza de pe pozitia bardului national, a romanticul |
5)
Ludwig van Beethoven (simfonia 5), Simfonia a IX-a”, cu cor, în care a folosit versurile din „Oda bucuriei” lui Friederich Schiller. Ideea ei l-a urmărit ani întregi, ca s-o realizeze în 1824. Este una din cele mai mă |
6)
Muzica secolului X X (simfonia 5), Simfonia in mi bemol, operele „Privighetoarea”, „Maura”, opera – oratoriu „Oedipus Rex”, cantate, simfonii, concerte, piese instrumentale camerale. Aram I |
7)
Romantismul in muzica (simfonia 5), Simfonia Fantastică”, inspirat fiind de dragostea pentru tragediana irlandeză Harriett Smithson. Crezul său prinsese viață: „Dragostea și muzica sunt cele două aripi ale sufletului.” |
8)
Romantismul - sfarsitul secolului al XVIII-Iea si inceputul secolului al XIX-Iea (simfonia 5), Simfonia Fantastica,inspirat fiind de dragostea pentru tragediana irlandeza Harriet Smithson.Crezul sa prinsese viata :,,Dragostea si muzica sunt cele doua aripi ale sufletului’’. Compu |
9)
Beethoven (simfonia 5), Simfonia Eroica si Concertul pentru pian nr.5(Imparatul)1809,ca si in lucrari aparent comprimate ca Simfonia nr.5(1808) si Sonata pentru pian op.57(Appassionata ,1805).In aceste lucrari el a aratat ca |
10)
George Enescu (simfonia 5), Simfonia de camera pentru 12 instrumente soliste (1954) si poemul simfonic Vox si Maris (1950). |
11)
Miniatura instrumentala (simfonia 5), Simfonia a Treia ("Eroica"), Ludwig van Beethoven inlocueste menuetul cu miscarea ceva mai viguroasa de scherzo.Preludiu - Piesa liber conceputa, nelegata de canoane muzicale, executata inaintea unei |
12)
Structuri compozitionale si mijloace literar-artistice in Luceafarul (simfonia 5), simfonia propriu-zisa. In "Luceafarul" rima este simpla, incrucisata, ritmul este iambic si trohaic, iar versul de sapte silabe si opt silabe ceea ce sugereaza o permanenta rotire, inaltare si cade |
13)
Nicolae Rotaru - Rechizitoriul aversiunii (simfonia 5), simfonia in alb major" a lui Gautier sau de "voluptatea" acelui "copil al secolului" care a fost Sainte-Beuve sa nu mai semene nici cu sine.Controversele si negarea contemporanilor au facut din Baudel |
14)
Particularitatile creatiei simboliste macedoniene si bacoviene (simfonia 5), simfonia. /Mai spune s-aduca si ceaiul/Si vino si tu mai aproape, /Citeste-mi ceva de la poluri, /Si ninga...zapada ne-ngroape". Focul, ceaiul si lampa apar paralel cu sentimentul caderii zapezii, |
15)
Johannes Brahms 1833-1897 (simfonia 5), simfonia si concertul, dar si muzica corala si vocal-simfonica. Scrisa in plin romantism, muzica lui Brahms nu este pur clasica, clocotind de sentimente romantice. Pentru acest motiv, el poate fi |
16)
Dmitri Sostakovici (simfonia 5), Simfonia I in Fa major op. 10. Marii dirijori, contemporani lui o vor adopta in repertoriul dirijoral pentru melodiile expresive, verva, dinamismul si simtul dramatic sonor. In afara celor cincispreze |
17)
Franz Joseph Haydn (simfonia 5), Simfonia "Surpriza" ( nr. 94 ); "Simfonia Militara" ( nr. 100 ) si Simfonia "Ceasornicul" ( nr. 101 ). La varsta de 68 de ani Haydn era in plina glorie. Spre sfarsitul vietii s-a retras intr-o propri |
18)
Ernest Chausson (simfonia 5), Simfonia in Si bemol major, "poemul dragostei si al Marii", pentru voce si orchestra, poemul pentru vioara compus in 1896. Din lucrarile sale camerale se remarca un concert pentru pian, vioara si cvar |
19)
George Enescu - viata si opera (simfonia 5), Simfonia de camera, vadesc pe alocuri o mai accentuata interiorizare si redare mai abstracta a continutului emotional. Ca violonist, arta sa interpretativa s-a caracterizat prin naturalete, sensibilit |
20)
George Enescu (simfonia 5), Simfonia de camera, vadesc pe alocuri o mai accentuata interiorizare si redarea mai abstracta a continutului emotional. Ca violonist, arta sa interpretativa s-a caracterizat prin naturalete, sensib |