Nicolae filimon - ciocoii vechi si noi

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.45

nivel: Gimnaziu

     Nicolae Filimon este autorul primului roman notabil în literatura româna. S-a dovedit a fi un apreciat cronicar muzical si dramaturg. Activitatea sa literara este scurta. A scris nuvele romantice: "Mateo Cipriani", "Friederich Stamps"; nuvele sociale: "Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomi de mahala" în care evoca moravurile caracteristice societatii românesti dinaintea unirii si definest[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Nicolae filimon - ciocoii vechi si noi

     Nicolae Filimon este autorul primului roman notabil în literatura româna. S-a dovedit a fi un apreciat cronicar muzical si dramaturg. Activitatea sa literara este scurta. A scris nuvele romantice: "Mateo Cipriani", "Friederich Stamps"; nuvele sociale: "Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomi de mahala" în care evoca moravurile caracteristice societatii românesti dinaintea unirii si defineste slujnicarul politic.

      A scris si a publicat basme populare ca: "Omul de piatra", "Povestea lui Fat-frumos". Opera sa cea mai valoroasa ramâne romanul "Ciocoii vechi si noi sau ce naste din pisica soareci manânca".



      Actiunea romanului se petrece între anii 1814-1825 în Bucuresti în timpul domnitorului fanariot George Caragea. Actiunea are loc în casa postelnicului Andronache Tuzluc, favorit al domnitorului.

      Romanul este alcatuit din 32 capitole, primul capitol intitulat "Dinu Paturica". Într-o dimineata, la curtea postelnicului, cam prin octombrie 1914 "soseste un june de 22 ani cu fata oachesa, ochi negri plini de viclenie, un nas drept si cam ridicat în sus, ce-i indica ambitia si mândria grosolana". Acest june se numeste Dinu Paturica si ajunge cuibuciu la curtea bogatului fanariot, Andronache Tuzluc, care sosise în tara împreuna cu domniile fanariote. Prin necinste si lingusiri ajunge mare postelnic la curtea domnitorului George Caragea. Singura nemultumire a boierului fanariot era aceea ca boierii pamânteni nu-i dadeau atentie si de aceea hotaraste sa o ceara de sotie pe fiica boierului C, român de natiune. Boierul refuza cu demnitate si înfrunta mânia domnitorului care intervine pentru protejatul sau. Cu aceasta ocazie autorul prezinta curtea domneasca cu obiceiurile si atmosfera timpului.

      Un alt personaj introdus este Chera Duduca, întretinuta lui Tuzluc "o vinera orientala iesita din ramasitele spulberate ale populatiunei grece din fanari ... o frumusete perfecta, inteligenta vie, spirit fin si iscusit". Gelos, Andronache Tuzluc, îl trimite pe Dinu Paturica sa o slujeasca pe Duduca, în realitate cu porunca sa o supravegheze.

      Întâlnirea dintre Duduca si Dinu Paturica realizeaza o scena de mare maiestrie: "vicleana ca o vulpe, aceasta întelege adevaratul rol al slujnicarului trimis". Cei 2 se înteleg dintr-o privire si îsi fac planuri sa-l aduca în sapa de lemn pe postelnic. Pentru a-si realiza scopul, cei 2 au nevoie de un intermediar, astfel intra în scena Chir Costea Chiorul, un negustor si camatar, un tradator, un om care spioneaza si denunta si înseala.

      La curtea postelnicului este vataf Gheorghe, un tânar cinstit si devotat care vede incorectitudinile lui Paturica si îi atentia postelnicului. Drept multumire, postelnicul îl da afara si îl numeste pe Paturica vataf al curtii. Ca vataf cerceteaza mosiile si stoarce bani grei pe baza celor nevoiasi, vinde diferite functii publice în numele lui Tuzluc.

      Dinu Paturica prin intermediul lui Chir Costea Chiorul vinde mosiile postelnicului. Acesta face cheltuieli mari pentru întretinuta lui, în cele din urma ajungând sarac iar când îsi da seama era prea târziu. Andronache Tuzluc sufera un atac de apoplexie si este luat si îngrijit de Gheorghe, care intrase în slujba la curtea boierului C. Întreaga avere a postelnicului îi apartine de acum lui Dinu Paturica care se casatoreste cu Chera Duduca.

      Noul domnitor, Alexandru Sutu îl numeste pe Dinu Paturica stolnic si tot acum Dinu Paturica îl cunoaste pe Ipsilanti, conducatorul eteriei care îi ofera doua judete daca organizeaza omorârea lui Tudor Vladimirescu. Stapân atotputernic, jefuieste salbatic taranii care nu mai pot suporta si se rascoala. La domnie vine Grigore Ghica care îi primeste pe tarani cu jalba-n protap, afla despre faradelegile lui Paturica si da ordin sa se faca dreptate.

      Dinu Paturica este aruncat la ocna, unde si moare. Duduca fuge peste Dunare unde se marita cu un turc si vrând sa faca pe cocheta si în casa noului barbat, este vârâta într-un sac si aruncata în Dunare.

      Andronache Tuzluc moare si pe drumul spre cimitir se întâlnesc doua care mortuare, într-unul Dinu Paturica, care este aruncat la groapa comuna, într-altul Tuzluc, înmormântat omeneste de Gheorghe. Chir Costea Chiorul este condamnat sa fie batut în toate pietele negustoresti, apoi tintuit de urechi în fata pravaliei sale.

      Fostul vataf Gheorghe, datorita corectitudinii sale, a ajuns din opincar, mare spatar. Se casatoreste cu Maria, fiica boierului C, iar domnitorul Ghica îl cinsteste cu caftanul de mare spatar, numindu-l caimacan al Craiovei.

      Romanul se impune prin forta dramatica a primei parti, a actiunii, prin tensiunea unei scene. Eroii romanului sunt straluciti luceferi ai viciilor care se ridica pe ruinele acelora care nu i-au lasat sa moara. Nicolae Filimon prezinta procesul istoric al formarii burgheziei în tara noastra.

      Dinu Paturica reprezinta ciocoiul nou, tipul arivistului, care se îmbogateste prin mijloace necinstite, portretul acestuia fiind prezentat chiar pe prima pagina a romanului. Odata cu portretul fizic sunt prezentate si trasaturile psihice, viclenia si ambitia. Ambitia sprijinita de o vointa exceptionala este trasatura fundamentala a lui Paturica, ambitia de a parveni îl face sa fie lingusitor, servil, ipocrit, viclean. Arta disimularii la Paturica atinge perfectiunea. Profita de bunatatea lui Tuzluc, de încrederea acordata, dându-l la scoala ca pe un fiu, astfel i se subtiaza mintea, îsi însuseste arta ipocriziei si a perfidiei, aducându-l pe Tuzluc la sapa de lemn.

      Andronache Tuzluc este tipul parvenitului. Reprezinta pe ciocoiul vechi care s-a ridicat tot prin lingusiri si intrigi, însa din cauza pasiunii pentru Chera Duduca nu mai vede realitatea. Tuzluc este capabil de o pasiune puternica care îi da o norma de realitate. Tuzluc este un bogat parvenit, iar Paturica s-a ridicat pe ruina casei lui.

      Chera Duduca, sinteza greco-turceasca, frumoasa si inteligenta, se pierde datorita desfrâului.

      Chir Costea Chiorul, bogasierul, vinde de toate, este tradator, gazda de hoti, camatar, îsi parveneste propriile fiice, folosindu-le ca momeala pentru clienti.

      Gheorghe este opus vicleanului Paturica. Apare personajul colectiv reprezentat de tarani care merg la domnitor cu jalba-n protap. Limba folosita este caracteristica anilor 1850-1860 cu influente italiene. Se întâlnesc arhaisme, epitete, epitetul hiperbolic "calamari colosale", apare antiteza, se folosesc comparatiile, descrierile de natura. Stilul se remarca prin oralitate, se da atentie onomasticii numelor.

      Paturica este un nume sugestiv, devenit metafora a parvenitului. Tuzluc si Chera Duduca, sinteza greco-turceasca (greco-fanariot, turceasca-cotropitor). Mosiile lui Tuzluc se numesc: Plânsul, Chinuielile, Rasucita.

      "Ciocoii vechi si noi" este primul roman adevarat în literatura româna.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.