Ion luca caragiale - o scrisoare pierduta (comentariu) 1

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.72

nivel: Liceu

     Punctul cel mai īnalt al dramaturgiei lui Caragiale, O scrisoare pierduta, este īn acelasi timp cea mai valoroasa comedie din literatura romana. Satira a moravurilor politice si familiale din ultimele decenii ale secolului trecut, comedia aduce īn scena evenimentele legate de fixare candidatului guvernamental īn capitola unui judet de munte.

      Īn O scrisoare pierduta pa[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ion luca caragiale - o scrisoare pierduta (comentariu) 1

     Punctul cel mai īnalt al dramaturgiei lui Caragiale, O scrisoare pierduta, este īn acelasi timp cea mai valoroasa comedie din literatura romana. Satira a moravurilor politice si familiale din ultimele decenii ale secolului trecut, comedia aduce īn scena evenimentele legate de fixare candidatului guvernamental īn capitola unui judet de munte.

      Īn O scrisoare pierduta partizanii a doua fractiuni de grupari guvernamentale apartinīnd claselor posedante se dusmanesc, se lupta si se impaca. Ridicolul lor este subliniat si mai mult prin īnconsecventa dintre intransigenta lor initiata si compromisul final la care ajung.

      Actiunea se petrece īn anul 1883, īntr-un oras de provincie, capitala a unui judet de munte. Sīntem īn preajma alegerilor pentru reviziurea constitutiei. Lupta se da īntre guvernamentali si independenti din o pozitie. Candidatii la deputatie ai celor doua organizatii locale sīnt, Farfuridi si Nae Catavencu. Catavencu, vechi politician, stie ca succesul este conditionat de sprijinul organizatiei guvernamentale si, spre a si-l asigura, ajutat de īmprejurari, foloseste santajul. Descoperind la Cetateanul turmentat o scrisoare de amor trimisa de prefectul Stefan Tipatescu sotiei lui Trahanache, Zoe, si-o īnsuseste pentru ca, dupa aceea sa ameninta cu publicarea ei īn Racnetul Carpatilor, īn cazul cīnd nu va fi sustinut. Asupra lui se exercita presiuni, este arestat si batut, perchezitionat coriporal si la domiciliu, i se propun functii importante īn judet, si mosii, dar Catavencu ramīne intrasigent īn optiunea sa. Cīnd se pare ca Catavencu va obtine voturile organizatiei guvernamentale, īncurcatura se dezleaga īn mod neprevazut: candidatul oficial, desemnat de centru, este Agamemnon Dandanache, iar Catavencu nu-si poate pune īn aplicare santajul planuit. Prins cu o polita falsificata si lipsit de scrisoarea compromitatoare pentru Zoe si Tipatescu, scrisoare pe care o pierduse īn timpul unei īntruniri electorale, este nevoit sa conduca manifestatia īn cinstea noului ales.

      Folosind metoda realismului critic, I. L. Caragiale a intreprins īn comedia O scrisoare pierduta o vasta actiune de demascare, dezvaluind cu o maiestrie exceptioanla trasaturile caracteristice vietii noastre publice sub regimul burgheziei si mosieriunii. Constitutia si legile erau calcate īn picioare cu dezinvoltura, ori de cīte ori interesele conducatorilor o cereau. Īn constitutia burgheza erau īnscrise inviolabilitatea domiciliului, libertatea cuvīntului, a persoanei, a īntrunirilor, a presei, secretul corespondentei, exprimarea libera a votului. Dar cine tine seama de prevederiile constitutionale? Prefectul Setafan Tipatescu taie si spīnzura, dupa bunul sau plac. Functionarii, unelte docile īn mīinile guvernantilor, executa, umili si servili, toate ordinele, chiar daca ele sīnt ilegale. Politaiul Pristanda repeta aprobator tot ce-i spune prefectul, ticul sau verbal (curat) indicīnd pe omul lipisit de personalitate, īn acord totdeauna cu superiorul.

      Scriitorul obeserva ca īntre partidele si gruparile reprezentīnd interesele mosieriunii si burgheziei nu exista deosebiri principale. Īntre ele nu este un conflict adīnc ideologic, ci numai o cearta zgomotoasa pentru putere. Nae Catavencu, seful opozitiei, cere sa fie sprijinit de guvernamentali, iar acestia sīnt gata, la un moment dat, sa-l accepte. Īn orice caz, el, opozantul, e īn fruntea manifestatiei organizate de tabara adversa, aflata atunci la putere.

      Dramaturgul a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea romneasca de la sfīrsitul secolului trecut. Fiecare tip de politician īsi are identitatea sa bine proiectata, trasaturile sale particulare, īsi traieste viata sa.

      Stefan Tipatescu este activ, energic, dar impulsiv. Arogant, priveste dispretuitor tabara adversa (Catavencu, Ionescu, Popescu). Pristanda vede īn el posesorul tuturor izvoarelor fericirii: "mosia, mosie, fonctia, fonctie, coana Jotica, coana Joitica". El priveste judetul ca pe propria sa mosie, de aceea propune lui Catavencu īn schimbul scrisorii fel de fel de posturi si functii: un loc īn comitetul permanent, postul de avocat al statului, locul de primar, de epitrop efor, mosia Zavoiul.

      ZahariaTrahanache este un batrīn viclean si cumpanit, ticul sau verbal "aveti putintica rabdare" aratīnd pe omul care nu se pripeste. Abil si viclean gaseste la momentul oportun polita falsificata de Catavencu. Interesele personale īi dictau sa nu rupa relatiile cu Tipatescu, singurul din grupul lor, capabil sa sustina partidul. Trahanache apartine īmpreuna cu Farfuridi si Catavencu acelei categorii de personaje al caror ridicol consta īn incapacitatea intelectuala īn lipsa oricarui rudiment de cultura.

      Īntre Tipatescu si Trahanache troneaza Zoe. Ea conduce, de fapt, judetul. Constienta de influenta pe care o are asupra celor doi, ea face promisiuni.

      Farfuridi si Brīnzovenescu sīnt inseparabili, aparitia lor fiind de un incontestabil efect comic prin contrastul temperamentelor. Farfuridi este impulsiv, violent, prost, incult. Prin frazele sale stereotip: "Eu, am, n-am sa-ntīlnesc pe cineva, la zece fix ma duc īn tīrg" sau "Eu, am, n-am clienti acasa, la unsprezece fix ma-ntorc din tīrg", este omul integrat īn monotonia si automatismul vietii provinciale de odinioara.

      Pristanda, lucid, o recunoaste pe Zoe ca adevarata stapīna. Pentru a-si īntretine "famelia mare", politaiul orasului recurge la toate compromisurile. Lingusitor, hot, īncalca constient legile stiindu-se aparat de conducatori. Īn acelasi timp este gata oricīnd de tradare, trecīnd de partea celui pruternic.

      Nae Catavencu este tipul demagogului politic. Siret si volubil, dornic de chiverniseala, practica doua profesiuni - avocat si gazetar. Se adapteaza usor oricaror īmprejurari, nu are ticuri verbale ca celelalte personaje, e violent cīnd se stie stapīn pe situatie, lingusitor, umil si servil cīnd se stie vinovat. Arogant, inflexibil cīt timp are scrisoarea, devine lipsit de demnitate, tīrīndu-se la picioarele Joiticai, acceptīnd sa conduca manifestatia cīnd nu mai are scrisoarea.

      Agamemnon Dandanache mai canalie decīt Catavencu (pentru ca nu sestituie scrisoarea), mai prost decīt Farfuridi este tipul oportunistului. Creaza situatii penibile confundīndu-l pe Trohanache cu Tipatescu si considerīndu-l pe acesta sotul Joiticai.

      Cetateanul turmentat reprzinta majoritatea alegatorilor manevrati de cei puternici dupa bunul lor plac: "Da, eu cu cine votez?". Īntr-un moment de luciditate, la replica lui Tipatescu: "Voteaza pentru cine poftesti", acesta raspunde: "Eu nu poftesc pe nimeni, daca e vorba de pofta".

      Īn lupta care se da pentru locul de candidat oficial (si nu pentru reusita īn alegeri), se folosesc deci īnselatoria, santajul, demagogia, tradarea, arme caracteristice pentru regimul trecut, pentru moravurile si morala claselor exploatatoare. Victoria īn aceasta lupta a lui Aganita Dandanche, adica a celui mai ticalos si mai prost dintre toti, este semnificativa. Scriitorul a vrut sa scoata si mai mult īn relief mizeria vietii publice din timpul sau.

      Comicul se realizeaza prin: a.) comic al situatiilor; b.) comic al intentiilor; c.) comic al caracterelor; d.) comic de limbaj; e.) comic de nume.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.