elemente mitice in opera eminesciana

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.00

nivel: Liceu

Geneza la Eminescu are ca reper desfășurarea mitului genezei și apocalipsei universului. Cel mai bine acest mit este descris în „Scrisoarea I”. Structura paralelistică a tablourilor I-V, II-IV, și antitetică în interiorul tabloului III conferă poemului o perfectă realizare romantică. Anume în tabloul III se reflectă mitul cosmogonic. Motivul „lunii” are rol de liant și toto[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: elemente mitice in opera eminesciana

Geneza la Eminescu are ca reper desfășurarea mitului genezei și apocalipsei universului. Cel mai bine acest mit este descris în „Scrisoarea I”. Structura paralelistică a tablourilor I-V, II-IV, și antitetică în interiorul tabloului III conferă poemului o perfectă realizare romantică. Anume în tabloul III se reflectă mitul cosmogonic. Motivul „lunii” are rol de liant și totodată de introducere în spațiul mitic. Folosirea stilului vedenic în descrierea vidului pre – existent („Fu prăpastie? Genune? Fu noian întins de apă?”) accentuează starea de dezintegarare a eroului liric prin prisma materiei „inițiale”.

Imaginea „punctului” reprezintă momentul genezei, de inter-calare a sufletului absolut și divin. Mitul Cerului – Tată (întîlnit și în „Luceafărul”– „și cerul este tatăl meu”), și cel al Chaosului – Mumă („cum din chaos face mumă”) reprezintă femininul și masculinul, adică mitul cuplului primordial (Adam și Eva). Enumerația („răsare lumea, lună, soare și stihii”) și anafora („De atunci...”) subliniază grandoarea scenariului cosmogonic și forța sublimă a creatorului. Epitetul plastic „timpul mort” accentuează surparea universului, și refacerea „veciniciei”. Atmosfera „nocturnă” are rol de a crea spațiul interplanetar dominat de „stele” ce-au „pierit” – adică găuri negre ce înghit totul în calea lor. Sfîrșirea acestui tablou cu
inversiunea „eterna pace” reflectă starea inițială de nemișcare și trimite la ideea timpului primordial. Mitul timpului veșnic și al spațiului nemărginit este reluat și în „Sărmanul Dionis” - „Omul are în el numai ființa altor oameni viitori și trecuți, Dumnezeu le are deodată toate neamurile. Omul are loc în vreme, Dumnezeu e vremea însăși și stăpînește nemărginirea”.

Unul din cele patru mituri fundamentale românești este mitul Traian și Dochia, pe care Eminescu-l transformă în operele sale în mitul genezei poporului daco –roman. Poporul valah s-a format din fuziunea „populațiilor Daciei cu populațiile Romei” aduse în bazinul Dunării, sacrul fluviu al dacilor nemuritori. O abordare epopeică a acestui mit se observă în „Memento mori” – prin amestecul zeilor în războiul dintre Sarmisegetusa și Roma în anii 105-106, conflagrația căpătînd proporții cosmice. Jupiter, protectorul „direct” al Romei, zeul luminii și al cerului la romani, dă semnalul începerii bătăliei teluric – celeste („Joe-ncruntă a lui sprînceană/ Și lasă cailor jăratec”). Asediul capitalei Daciei rezistă eroic fiind „Înrădăcinată-n munte”. Spre un deznodămînt al conflagrației „cosmice”, Mihai Eminescu aduce în prim – plan înfruntarea epopeică dintre zeii supremi: „Jupiter” și „Zamolxe”. „Titanicile arcuri plouă cu săgeți”, „răniți, fugarii divini”, „rîuri roșii”, aceste imagini creionează tabloul pierderii Sarmisegetusei, armata zeiască a Daciei părăsind cîmpul – cer – de – bătălie, se retrage la răsărit, la palatele din Marea Neagră, acest moment fiind descifrat ca momentul genezei poporului daco-roman.

Mitul căderii, cunoscut în literatură universală ca mitul Luciferic, capătă o amploare deosebită în „Sărmanul Dionis”. Dorința de a găsi limitele spațiului și a timpului îl face pe Dionis să atingă apogeul mult – rîvnit prin „Dan”(călugărul), prin curățirea sufletului. Ajungînd în lumea „îngerilor” Dan-Dionis pare a fi impresionat și foarte cointeresat de a găsi tainele porții închise, tainele triunghiului de foc, a inscripției cu litere arabe(„ce e o enigmă chiar și pentru îngeri”). Simțind „puterile uriașe”, „mintea-i devenind clară ca o bucată de soare ”, Dan o cuprinse pe Maria și „adormiră ambii”, în fiecare noapte acest „vis” repetîndu-se. Îngerii „îndeplinind într-o clipă” tot ce dorește el, „cîntînd ceea ce cîntă el”, lumea „mișcîndu-se cum vrea el ”, îi dădea impresia că a descoperit în sine ceva divin, ceva ce-i mistuia sufletul întreg. Odată cu rostirea „Oare fără s-o știu nu sunt eu însumi Dumne...”, se auzi sunetul unui clopot „urieșesc”.

A căzut cerul, a murit marea, bolțile se rupeau, Dan simțindu-se trăsnit și afundat în nemărginire. Acest fragment reprezintă elementul Luciferic, adică mitul egalării cu Dumnezeu, în urma căruia omul cunoaște întunericul, și „norocul lui că nu a rostit vorba pînă la capăt”. Exaltarea trecutului glorios și critica prezentului decăzut, adică o abordare în perspectivă romantică a temei istorie este una din cele mai favorite teze eminesciene. Mitul istoriei este regăsit la Eminescu în „Scrisoarea III”, mai ales în al doilea tablou, unde se arată bătălia de la Rovine, dintre Mircea cel Bătrîn și Baiazid. Baiazid este orgolios, violent, lăudăros, și evocă victoriile sale asupra armatelor Europei. Pentru a-și satisface acest orgoliu, nu a pregetat să provoace moartea a sute de mii de oameni.

Mircea reprezintă poporul român, este calm, curajos, respectă legea ospitalității, este demn, patriot: „N – avem oști, dar iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă Baiazid!”, mesajul concentrat în aceste versuri fiind foarte afectiv. Pentru a sugera mișcarea ideilor poetice, a violenței luptei, Eminescu folosește multe verbe („roiesc”, „se toarnă”), comparații („ca nouri de aramă”, „ca vijelia”), hiperbole („cîtă frunză și cîtă iarbă”), realizînd un text dens, de o mare forță expresivă, tocmai pentru a arăta forța sentimentului de dragoste față de țara străbunilor. În „Epigonii” la fel se descriu „acele zile de aur a scripturilor române”, numai cu diferența că mitul istoriei este prezentat din perspectiva literaturii române.

Imaginea evoluției acesteia este realizată prin sintagme – modul, alcătuite din metafore, ce definesc contribuția unor scriitori mai puțin cunoscuți(„Mumulean glas cu durere”, „Donici – cuib de-nțelepciune ”). Scriitorii mai importanți sunt evocați prin referire la o creație reprezentativă (Vasile Cârlova prin poezia „Marșul oștirii române”). Pentru Vasile Alecsandri poetul manifestă o atenție deosebită, acordîndu-i trei strofe și numindu-l „rege al poeziei”. Prin aceste versuri se evocă anume conștiința națională prin întreaga generație de la 1848 („Voi pierduți în gînduri sânte, convorbeați cu idealuri”). Un alt poem în care se sintetizează principalele tendințe ideologice ale epocii este „Împărat și proletar”. Ideile lui Proudhon generează sindicalismul revoluționar, care lupta pentru drepturi social – politice; culminînd cu instaurarea primului stat socialist, Comuna din Paris.

Expresiile lui Proudhon „statul este anarhie”, „proprietatea este furt”, devin în textul eminescian „minciuni și fraze-i totul ce statul susține”; mitul istoric fiind accentuat mai ales de actul revoluției („Zdrobiți orînduiala cea crudă și nedreaptă”). Căderea Comunei din Paris se scoate în relief prin imaginile vizuale „Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă”, care evidențiază starea tensionată și de răzvrătire a lui Eminescu (care este mișcat de ideile revoluționare). El subliniază caracterul de clasă al statului, armatei, justiției ca forme de exprimare a ideologiei iluministe, burgheze. Și dacă în „Odă”, Eminescu manifestă admirație față de Napoleon I, atunci aici el „se bucură” de exilul lui Napoleon al III-lea („e ură și turbare/ În ochii lui cei negri, adînci și desperați”).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles