Caracterizarea lui Ghita Pristanda

2x puncte

categorie: Romana

nota: 925.00

nivel: Gimnaziu

Ca dramaturg, I.L.Caragiale nu se remarca numai prin arta compoziției, structurii conflictelor, ci și prin talentul excepțional în ceea ce privește realizarea personajelor, prin care “face concurenta starii civile.

Personajele sale sunt așadar tipuri umane, personaje de factura clasică, având ca dominanță o trăsătură căreia i se subordonează celelalte trăsaturi, pentru ca pers[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Caracterizarea lui Ghita Pristanda

Ca dramaturg, I.L.Caragiale nu se remarca numai prin arta compoziției, structurii conflictelor, ci și prin talentul excepțional în ceea ce privește realizarea personajelor, prin care “face concurenta starii civile.

Personajele sale sunt așadar tipuri umane, personaje de factura clasică, având ca dominanță o trăsătură căreia i se subordonează celelalte trăsaturi, pentru ca personajele, deși tipice, nu sunt realizate schematic, ci sunt privite în complexitatea lor. Astfel, există trăsături comune și trăsături individuale care se contopesc in realizarea personajului.

...

Servilismul sau este unul umil, dar Pristanda urmarește prin acest mod de comportare unele avantaje, conducându-se dupa principiul enunțat de soția sa: “pupă-l in bot și-i papa tot că satulul nu crede la al flamand”. El este, după cum recunoaște, unealta docila a celor trei – Tipatescu ,Zoe si Zaharia – “omul nostru”, cum spune prefectul.

Pristanda asculă si execută orbește ordinele stăpanilor, ajungând pâna la încălcarea legii atunci când îl arestează și-l terorizează pe Cațavencu, in ciuda protestelor acestuia, sau atunci cand obtine venituri ilicite din afacerea sa cu steagurile. Șefii săi trec însa cu vederea aceste nereguli atata timp cât le servește interesele și le este supus.

În Zoe recunoște adevărata stăpână cunoscând autoritatea acesteia fața de Tipatescu si fața de Zaharia Trahanache, dar dorește să le intre în grații si celorlalți. De aceea, el este gata să suporte orice consecință, atunci cand îl trimite nejustificat pe Tipatescu la telegraf.(…)

Dupa cum el insuși declara, este “scrofulos la datorie” dar el transformă datoria in acțiuni menite să-i aducă anumite profituri.
În ciuda servilismului afișat fața de stăpanii săi prin modul de adresare, prin modul de a acționa etc., Pristanda e capabil să-i trădeze dacă s-ar întampla ca Nae Cațavencu sa fie ales.

Lipsa de cultură a lui Pristanda este evidența, caci el stâlceste neologismele al caror sens nu-l întelege sau foloseste in exprimare cuvinte și expresii populare ori regionale.

Polițaiul nu este un ingenuu, asemenea Cetăteanului turmentat, dar nici o canelie ca Nae Cațavencu, ci doar un șmecher care știe sa profite de bunavoința interesata a stăpanilor, să le speculeze slăbiciunile si situațiile delicate in care aceștia se afla. El se afla în dubla ipostaza: de profitor si de persoana de care se profită. Este profitor pentru că știe să tragă unele foloase pe care le inteprinde, având tăcit si consimțământul stăpânilor. La rândul lor, aceștia profită de Pristanda și de serviciile acestuia.(…)

Acest permanent du-te vino, aceasta permanentă agitare de colo până colo, uneori cu folos, alteori fară, este sugerată și de numele personajului care denumeste un dans popular.

Ce este interesant de sesizat la acest personaj este tocmai raportul său cu prefectul Tipătescu, pus în evidență încă din prima scenă a comediei. Acesta este de subordonare, determinat, in primul rând, de diferentele de statut social și manifestându-se prin atitudine, mod de adresare si limbajul folosit.

Atitudinea lui Pristanda este de supunere oarbă, necondiționata, pe când prefectul îl privește cu o superioritate tolerantă pentru că știe că are nevoie de complicitatea lui. (…) Initiativa schimbarii temei si a continuării celei inițiale aparține prefectului, adică superiorului, celui ce domina în această relatie de subordonare dintre cele două personaje.

Toate aceste raporturi existente între personaje, diversitatea lor tipologică și a modalităților de caracterizare folosite de autor dovedesc marea măiestrie a lui Caragiale și în privința creionării unei “lumi” aparte prin preocupările și prin relațiile interumane ce se stabilesc între membrii săi.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.