Argumentare basm cult - Harap alb

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.58

nivel: Gimnaziu

Ion Creangă și-a câștigat faima de mare scriitor postum, fiind încadrat între marii scriitori clasici români relativ târziu. Între scrierile sale, „Povestea lui harap-Alb” este o creație complexă care depășește modelul basmului tradițional printr-o serie de elemente ce evidențiază originalitatea scriitorului.
Narațiunea la pers a IIIa este realizată de un narator omniscient, dar[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Argumentare basm cult - Harap alb

Ion Creangă și-a câștigat faima de mare scriitor postum, fiind încadrat între marii scriitori clasici români relativ târziu. Între scrierile sale, „Povestea lui harap-Alb” este o creație complexă care depășește modelul basmului tradițional printr-o serie de elemente ce evidențiază originalitatea scriitorului.
Narațiunea la pers a IIIa este realizată de un narator omniscient, dar nu și obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflecții. („Eu sunt dator să vă spun povestea și vă rog să ascultați...”)

Spre deosebire de basmul popular, unde predomină narațiunea, basmul cult presupune îmbinarea narațiunii cu dialogul și cu descrierea. Narațiunea este dramatizată prin dialoguri, are ritm rapid, realizat prin reducerea descrierilor. Dialogul are o dublă funcție, ca în teatru: susține evoluția acțiunii și caracterizarea personajelor. Prezența dialogului susține realizarea scenică a secvențelor narative, „spectatori” ai maturizării feciorului de crai fiind atât celelalte personaje, cât și cititorii.
Tema basmului este triumfuluibinelui asupra răului. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, călătoria, supunerea prin vicleșug, muncile, demascarea răufăcătorului (Spânul), pedeapsa, căsătoria.

Acțiunea se desfășoară lineară, succesiunea secvențelor narative este redată prin înlănțuire. Coordonatele acțiunii sunt vagi, prin atemporalitate și aspațialitatea convenției: „Au cică era odată într-o țară un crai care avea trei feciori. Și craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă țară. (...) Țara în care împărățea fratele cel mare era tocmai la o margine a pământului, iar crăiia ăstuilalt la altă margine.” Fuziunea dintre real și fabulos se realizează încă din incipit. Reperele spațiale sugerează dificultatea aventurii eroului, care trebuie să ajungă de la un capăt la celălalt al lumii; în plan simbolic: de la imaturitatea, la maturitate.
În basm sunt prezente clișeele compoziționale. Formula inițială, „Amu cică era odată”, și formula finală, „Și veselia a ținut ani întregi, și acum mai ține încă.”, sunt convenții care marchează intrarea și ieșirea din fabulor. Formulele mediane-„Și merg ei o zi, și merg două, și merg 49...”, „...și mai merge el cât merge...”- realizează trecerea de la o secvență narativă la alta și întrețin suspansul.

Parcurgerea drumul maturizării de către erou presupune un lanț de acțiuni convenționale, momente ale subiectului: o situație inițială de echilibru (expozițiunea), o parte pregătitoare, un eveniment care dereglează echilibrul inițial (intriga), apariția donatorilor și a ajutoarelor, acțiunea reparatorie, refacerea echilibrului și răsplata eroului (deznodământul).
„Cartea” primită de la împăratul Verde, care, neavând decât fete, are nevoie de un moștenitor la tron, este factorul perturbator al situației inițiale și determină parcurgerea drumului inițiatic de cel mai bun dintre fii craiului.

Destoinicia fiilor este probată mai întâi de crai, deghizat în ursul de la pod. Podul simbolizează trecerea la altă etapă a vieții și se face într-un singur sens. Mezinul trece această probă cu ajutorul calului năzdrăvan, care „dă năvală asupra ursului”.
Trecerea podului urmează unei etape de pregătire. Drept răsplată pentru milostenia arătată Sfintei Duminici, deghizată în cerșetor, mezinul primește sfaturi de la aceasta să ia „calul, armele și hainele” cu care tatăl său a fost mire pentru a izbândi. Se sugerează, astfel, că tânărul va repeta inițierea tatălui în aceleași condiții. Calul va deveni tovarășul și sfătuitorul tânărului, dar are și puteri supranaturale: vorbește și poate zbura.

Trecerea podului este urmată de rătăcirea în pădurea labirint, simbol ambivalent, loc al morții și al regenerării, căci pentru tânăr se va încheia o etapă și alta va începe: „de la un loc i se închide calea și încep a i se încurca cărările”. Pentru tânărul fiu de împărat, rătăcirea în pădure și întâlnirea spânului e totodată un drum către centrul propriei fiinte: el cunoaște răul, dar și propriile limite în fața răului. Imaginea fântânii completează simbolistica pădurii, putând avea semnificație de coborâre în Infern, adică de moarte și înviere. Fiul de crai dispare sub puterea spânului, renăscând în postura de slugă. Schimbarea numelui reprezintă începutul inițierii spirituale, unde va fi condus de Spân. Numele de Harap- Alb, bazat pe oximoron, exprimă pe de-o parte statutul de slujitor, iar pe de-altă parte, faptul că esența morală a tânărului rămâne intactă, fapt dovedit de-a lungul călătoriei când el respectă jurământul făcut Spânului de a-l sluji.

Ajunși la curtea împăratului Verde, Spânul îl supune la trei probe: aducerea sălătilor din Grădina Ursului, aducerea pielii cerbului „cu cap cu tot, așa bătute cu pietre scumpe, cum se găsesc” și a feteiîmpăratului Roș pt căsătoria Spânului.
Primele două probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care îl sfătuiește cum să procedeze și îi dă obiecte magice: pentru urs îi dă o licoare cu „somnoroasă”, iar pentru cerb îi dă obrăzarul și sabia lui Statu-Palmă-Barbă- Cot. A treia probă presupune o altă etapă a inițierii, este mai complexă și necesită mai multe ajutoare.

În drum spre împăratul Roș, Harap-Alb dă dovadă de pricepere, curaj și înțelepciune când ajută poporul gâzelor. În schimbul ajutorului său, crăiasa furnicilor și crăiasa albinelor îi oferă fiecare câte o aripă.
Ceata de monștri îl însoțesc spre a-l ajuta în încercările la care este supus la curtea împăratului Roș. Pentr că s-a arătat prietenos și comunicativ, i se alătură Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă.
După ce trece cu bine de încercările impuse de împăratul Roș, fata împăratului, „o farmazoană cumplită”, impune o ultimă probă: calul lui Harap-Alb și turturica ei trebuie să aducă „trei smicele de măr și apă vie și apă moartă de unde se bat munții în capete”. Proba fiind trecută de cal, fata îl însoțește pe Harap-Alb la curtea împăratului Verde. Pe drum, eroul se îndrăgostește de fată, dar rămâne credincios jurământului către Spân și nu-i mărturisește fetei adevărata lui identitate.

Fata îl demască pe Spân, care îl acuză pe Harap-Alb că a divulgat secretul și îi taie capul. În felul acesta îl dezleagă de jurământ, iar rolul Spânului ia sfârșit. Calul distruge întruchiparea răului: „zboară cu dânsul în înaltul cerului, și, apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul până jos praf și pulbere.”
Decapitarea eroului este ultima treaptă și finalul inițierii, având semnificația morții inițiatice. Învierea este realizată de farmazoană, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. În final, eroul primește recompensa: pe fata împăratului Roș și împărăția unchiului său. Nunta și schimbarea statutului social confirmă maturizarea eroului. Deznodământul constă în refacerea echilibrului și răsplata eroului.

În basm, sunt prezente numerele magice 3, 12, 24; care sunt semne ale totalității.
Caracterul lui Harap-Alb evoluează pe parcursul întregii opere, în timp ce celelalte personaje sunt tipologii umane reductibile la o trăsătură dominantă: răul, frigurosul, mâncăciosul, etc.
Harap-Alb nu are puteri supranaturale, dar dobândește prin trecerea probelor o serie de valori etice necesare unui împărat. Sensul didactic al basmului este exprimat de Sfânta Duminică: „Când vei ajunge și tu odată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr și vei crede celor asupriți și necăjiți, pentru că știi acum ce e necazul.”
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.