aparatul genital mascul

2x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.36

nivel: Facultate

Testiculul

Reprezentand gonada masculina, testiculul este un organ hormono-dependent, mixt (exo- si endocrin), producand atat spermatozoizi, cat si hormoni sexuali. Functia spermatogenetica este modulata de hormonul foliculo-stimuant adenohipofizar, in timp ce functia endocrina este controlata de hormonul luteinizant hipofizar sau hormonul stimulator al celulelor interstitiale.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: aparatul genital mascul

Testiculul

Reprezentand gonada masculina, testiculul este un organ hormono-dependent, mixt (exo- si endocrin), producand atat spermatozoizi, cat si hormoni sexuali. Functia spermatogenetica este modulata de hormonul foliculo-stimuant adenohipofizar, in timp ce functia endocrina este controlata de hormonul luteinizant hipofizar sau hormonul stimulator al celulelor interstitiale.
Testiculul este format dintr-un parenchim tubular si din tesut conjunctiv, care intra in alcatuirea albugineei si stromei.

Albugineea

Albugineea apare ca o capsula fibroasa, foarte rezistenta, dublata pe fata externa de portiunea viscerala a peritoneului tecii vaginale. Albugineea mentine parenchimul sub presiune, facilitand eliberarea spermatozoizilor. Albugineea este formata, in cea mai mare parte, din fibre de colagen si putine fibre elastice. La bovine, suine si ovine, albugineea cuprinde si celule musculare. Albugineea cuprinde si un strat vascular,ocupat de ramificatiila arterei si venei testiculare mari La cabaline si suine, stratul vascular este situat profund, in timp ce la canide si ovine, stratul vascular este situat superficial. De pe fata profunda, albugineea detaseaza o serie de septe conjunctive, care converg spre mediastinul testicular si impart parenchimul in 250 – 300lobuli sau loji testiculare, cu aspect piramidal.

Lobulii testiculari au baza orientata spre periferie si varful spre mediastin. Cuprind 2 - 5 tubi seminiferi si endocrinocitele interstitiale. Septele testiculare sunt formate din fibre de colagen, vase si nervi. Ele se continua cu tesut conjunctiv intralobular, ce cuprinde multe fibre reticulare.La canude si sude,septele sunt groase, intimp ce la rimegatoare si felide apar subtiri, adesea incomplete.
Tubii seminiferi
Tubii seminiferi prezinta doua potiuni: o portiune flexuoasa,lunga, sj oportiune dreapta foarte scurcomuna pentru mai multi tubi seminiferi dintr-un lobul. Portiunea dreapta deschide in reteaua testiculars, situata in mediastin. Din reteaua testiculara se desprind canalele eferente, ce parasesc testiculul, continuand cu conurile eferente, ce se deschid in canalul epididimar. Spatial dintre caile spermatice intratesticulare este ocupat de un tesut conjunctiv vascularizat, ce cuprinde endocrinocite interstitiale, care structureaza glanda interstitiala.

Structura tubului seminifer cuprinde o membrana limitanta si un epiteliu spermatogenetic seminal.
Membrana limitanta este alcatuita din: o membrana bazala, fina, usor elastica, avand o putemica reactie PAS-pozitiva; - un s mioid, cu miofibroblasti,si un strat fibros,ce cuprinde fibre conjunctive ce intaresc membrana bazala fiind dispuse in fascicule concentrice, solidarizate intre ele prin fibre elastice. Printre benzile de fibrele conjunctive se intalnesc celule conjunctive, cu aspect endoteliform, si celule musculare netede, care prin contratia lor participa la transportul continutului tubular. Membrana bazala apare completa la suine si slab distincta la taurine.

In testiculul prepubertal, celulele peritubulare au un aspect asemanator cu fibroblastelor. La pubertate capata caracteristici ale leiocitelor, cu microfilamente de 6 - 7 mm in citoplasma. Aceste modificari ale aspectului sunt induse de hormonii hipofizari si androgeni.

Epiteliul spermatogenetic sau seminal captusete portiunea contorta a tubilor seminiferi, care are un diametni de 200 – 400 microni. Este un epiteliu monostratificat in perioada de la fatare pana la pubertate Si la climacterium, devenind pluristratificat, polimorf, la maturitate. Epiteliul seminal contine doua tipuri ceiulare: celule de sustinere - Sertoli si celulele liniei seminale, aflate in diverse stadii de evolutie.
- Celulele de sustinere sunt cele mai numeroase celule ale epiteliului semi?nal la animalele impubere, in testiculul ectopic si in testiculul senil.

Celulele de sustinere provin din celulele de sustinere nediferentiate ale gonadei prepubertale. Celulele nediferentiate contin o mare cantitate de reticul endoplasmic rugos, se divid intens si produc un hormon antiparamezonefrotic, care este o glicoproteina, ce inhiba, la mascul, dezvoltarea tractusului genital femel. In perioada pubertatii se reduce capacitatea de diviziune si are loc diferentierea celulelor de sustinere.

Celulele de sustinere adulte sunt piramidale inalte, cu contur neregulat, dispuse pe un singur rand, cu baza pe membrana bazala si polul apical spre lumenul tubului. Pe o sectiune transversala se observa 25 - 30 de celule de sustinere pentru un tub seminifer, De pe fetele celulelor de sustinere se detaseaza expansiuni care umplu spatiile dintre celulele spermatogenetice.

Nucleul celulelor de sustinere apare polimorf (sferoidal, oval, piriform), dispus in zona bazala. Adesea, nucleul prezinta invaginajii profunde, iar nucleolul apare mare. La animalele domestice, celulele de sustinere contin incluziuni( lipide si glicogen, colesterol, acid ascorbic, pigment), mitocondrii, rnicrofila?mente, mitocondrii,microfilamente, microtubuli, lizozomi, un abundent reticul endoplasmic neted si putin reticul endoplasmic rugos.Glicogenul si lipidele manifesta variajii cantitative in raport cu spermatogeneza sau cu starile patologice. La polul apical sunt prezente numeroase invaginari, recesusuri adanci si neregulate, in care sunt localizate spermatidele si spermatozoizii.

Intre fetele laterale ale celulelor de sustinere ale celulelor invecinate se stabilesc jonctiuni intercelulare complexe, impermeabile; care realizeaza doua compartimente functionale in peretele tubului seminifer: un compartiment bazal si un compartiment apical. Com?partimentul bazal, dispus periferic, intre jonctiunile stranse si membrana bazala, contine spermatogoniile si spermatocite tinere. Aici se produce diviziunea spematogoniilor si reinoirea celulelor stem. Jonctiunile impermeabile formeaza o bariera de difuzie, prin care au loc schimburi de substante. Compartimentul apical sau adluminal este cuprins intre jonctiunile stranse si marginea apicala, cuprinzand diferite categorii de celule spermatogenetice. Spermatocitele tinere sjnt eliberate din compartimentul bazal prin desfacerea fiziologica a jonctiunilor stranse, care se inchid la loc, ca un fermoar.

Celulele de sustinere indeplinesc functii nutritive, de protectie si suport mecanic. Ele pot fagocita spermatozoizii involuati sau resturile celulare din timpul spermatogenezei. Datorita microfilamentelor din citoplasma, celulele de susJinerJ so pot contracta si elibera spermatozoizii. Totodata, celulele de sustinere mediaza actiunea FSH-ului asupra celulelor spermatogenetice, sincronizand fazele spermatogenezei; produc o proteina androgena si lichid seminal intratubular ce contine potasiu, inozitol, transferina si inhibina. Inhibina produsa de celulele Sertoli este resorbita din lichidul seminal in canalele eferente si la origine canalului epididimar. Daca ajunge in sange, exercita o actjune de feed-back negativ asupra secretiei de FSH hipofizar. in situatii fiziologice, celulele Sertoli indeplinesc si reduse functii steroidogenice, dar In cazul unor tumori sertoliene ele produc o cantitate mare de estrogeni, determinand o feminizare a masculilor.
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles