Zona etnografica Olt

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.55

nivel: Facultate

Aspecte ale istoriei zonei
Relieful variat,existenta unor cursuri de apa si a unor vai, lunca fertila a Oltului, pasiunile, bogata si varietatea vanatului, abundenta pestelui in ape in conditiile in care au favorizat aparitia de timpuriu in zona a unei vieti infloritoare de cultivatori si crescatori de animale.

Uneltele de cremene cioplite in tehnica musteriana [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Zona etnografica Olt

Aspecte ale istoriei zonei
Relieful variat,existenta unor cursuri de apa si a unor vai, lunca fertila a Oltului, pasiunile, bogata si varietatea vanatului, abundenta pestelui in ape in conditiile in care au favorizat aparitia de timpuriu in zona a unei vieti infloritoare de cultivatori si crescatori de animale.

Uneltele de cremene cioplite in tehnica musteriana si auricnaciana, descoperite la Clocociov (Slatina), Curtisoara, Vulturesti, Priseaca, atesta ca aceste meleaguri au fost locuite inga din paleoliticul mijlociu si superior (100000-10000 i. e.n). Cercetarile arheologice demonstreaza ca luncile apelor au fost cele mai populate din intreg teritoriul zonei, asezarile de pe valea Oltului fiind componente ale unei arii axate de-a lungul raului, incepand din zona de contact a campiei cu podisul Getic si continuandu-se pana in valea Dunari.

De-a lungul perioadei neolitice (6000-2500 i. e.n), comunitatiile omenesti din zona Olt au cunoscut o dezvoltare continua a fortelor de productie. Cutite, razuitoare, varfuri de sageti, varfuri de lance, rasnite, topoare plate si perforate, din piatra slefuita, uelte din corn de cerb, podoabe din cupru nativ au fost descoperite in statiunile neolitice de la Slatina, Optasi, Profa (Spineni-de azi), Mogosesti (Scornicesti). In aceasta perioada se dezvolta diferite mestesuguri casnice (torsul, tesutul, impletitul, olaritul, prelucrarea pietrei si a lemnului), a caror practicare este dovedita prin uneltele descoperite: greutati de lut ars pentru razboiul vertical de tesut, fusaiole de lut si razuitoare cu varf de lama, etc.

In epoca bronzului (2000-1200 i. e.n) triburile Glina cu economie pregnant pastorala, au impins spre nord-vest triburile Cotofeni, ale caror asezari sezoniere, compuse din colibe au fost descoperite si la Slatina. Urmand firul continuitatii de locuire pe aceste teritorii, constatam ca la Priseaca, Scornicesti si Slatina sunt atestate asezari geto-dace din a doua epoca a fierului, La Tene (450 i.e.n-106 e.n). Ocupatiile de baza ale locuitorilor din aceasta perioada erau agricultura si cresterea animalelor.Descoperirea unor monede macedonene din vremea lui Filip alII-lea la Slatina si Colonesti constituie o dovada a intensificarii schimbului in aceasta perioada, dupa cum tezaurele de la Slatina si Optasani (Spineni) indica stadiul economic avansat la care ajunsesera triburile geto-dace, daca la sfarsitul sec. alV-lea puteau sa emita moneda proprie.

1.2. Principalele aspecte ale istoriei zonei
In sec. alVI-lea si alVII-lea, pe locul municipiului Slatina, se afla o mica asezare rurala care, datorita pozitiei sale, avea sa se dezvolte mult in sec. urmatoare.Alaturi de colonistii romani, dacii au continuat sa locuiasca in vechile lor asezari.Legaturile permanente dintre cele doua populatii in a doua jumatate a sec. al III-lea sunt dovedite prin sapaturile arheologice de la Scornicesti, unde a fost descoperita o mare cantitate de ceramica importata din lumea romana.Prima mentiune documentara a orasului Slatina provine din a doua jumatate a sec. al XIV-lea ; la 20 ianuarie 1368, orasul este mentionat ca punct de vama in privilegiul comercial acordat de Vlaicu Voda. Prin acest hrisov, negustorii din Brasov sant "...scutiti de plata pentru toata vama de la Slatina".Iubitori de libertate, locuitorii din zona Olt au participat activ la luptele lui Mircea cel Batran de la Rovine, luptele lui Radu de la Afumati la Slatina (1522), dupa cum este sigur ca au sustinut lupta pentru Unire condusa de Mihai Viteazul.

1.3. Asezarile
Din punct de vedere teritorial administrativ-teritorial,zona etnografica Olt face parte din judetul cu acelasi nume.Denumirea sa este derivata din stravechiul Aluta ,mostenire preromana pastrata pina astazi.Nu se cunoaste precis data la care judetul a luat denumirea de Olt,dar la 1700,stolnicul Constantin Cantacuzino il mentioneaza pe harta sa in acest fel.Vechimea si continuitatea asezarilor din aceasta zona se situeaza in indepartata antichitate.

O imagine fidela a zonei se desprinde din harta intocmita de Sprecht la sfirsitul secolului al XVIII-lea,intitulata ,,Hrta militara a Valahiei Mici sau Austriece si cea a celei mari care se compune laolalta din 394 sectiuni si o forma ridicata geometric si trecuta pe curat in timpul armistitiului dintre imperiu i armata turca din 5 septembrie1790 pina la sfirsitul lunii mai 1791de catre ofiterii marelui cartier general,sub directia lui Sprecht''.

In harta lui Sprecht se face o cartare a asezarilor in desfasurarea lor spatiala ,ceea ce permite cunoasterea tipurilor caracteristice diferitelor zone,localizarea lor fiind mai puternic influentata in trecut de factorii naturali decit astazi.Din aceasta harta apare clar ca zona era populata cu sate alcatuite din catune rasfirate de-a lungul vailor.Forma localizarea si marimea acestora ,raspindirea si dimensiunea gospodariilor, legate strins de mediul fizic si de felul de trai al locuitorilor,toate se rasfring -alaturi dedeterminantii sociali ,etnici si istotici-in structura gruparii rurale.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles