Zalmoxis

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.68

nivel: Facultate

Articolul de fata nu-si propune sa intre in polemici asupra celor scrise despre amplasarea sanctuarului geto-dacilor si nici asupra "omului-zeu", cel care a fost Zalmoxis - Zamolxis, ci doar sa semnaleze o serie de probleme de ordin inter-disciplinar. Personajul Zalmoxis (denumire data de Herodot (484-425 i.e.n.) in "Istorii") sau Zamolxis (dupa Strabon (63 i.e.n.-19 e.n.) in "Geografia") pare a s[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Zalmoxis

Articolul de fata nu-si propune sa intre in polemici asupra celor scrise despre amplasarea sanctuarului geto-dacilor si nici asupra "omului-zeu", cel care a fost Zalmoxis - Zamolxis, ci doar sa semnaleze o serie de probleme de ordin inter-disciplinar. Personajul Zalmoxis (denumire data de Herodot (484-425 i.e.n.) in "Istorii") sau Zamolxis (dupa Strabon (63 i.e.n.-19 e.n.) in "Geografia") pare a se regasi sub aceasta denumire de-a lungul secolelor in formele de manifestare spirituala la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunarene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al carui nume l-au imprumutat.

Herodot, parintele istoriei, il plaseaz pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perena, adauga: "... mi se pare, insa, ca el a trait cu multi ani inainte de Pitagora" (Istorii. IV.96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pentru ca el, prin invataturile pe care le propovaduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape de puterea de intelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adica de a conduce, a sfatui.

In baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umana - ca "fiind doar un muritor, a fost rob, in Samos, robul lui Pitagora", se pot formula cateva idei: - Cunoscand ca Pitagora (cca 580 - 500 i.e.n.) a facut calatorii de studii in Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare ca l-ar fi intalnit pe acel epopt in zalmoxianism in calatoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte astronomice de la initiatii (preotii) de acolo.

Este posibil ca Pitagora si epoptul in zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sa se fi apropiat ca dascal-invatacel si nu neaparat ca stapan-sclav. Trebuie subliniat ca si la epoptii in zalmoxianism calatoriile de studii erau relativ curente, daca se au in vedere cele scrise de Lucian de Samosata in "Scitul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figura legendara - care a vizitat Atena in vremea lui Solon (sec VII i.e.n.), cu mult inaintea lui Anacharsis. -

Initierea va fi durat pana la anul 531 i.e.n., cand Pitagora emigreaza in Italia meridionala, la Crotona, unde fundeaza o comunitate religioasa si politica, datorita careia cetatea obtine suprematia in regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Siracuza. Aici este posibil ca epoptul in zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, sa se fi "imbogatit" (cf. Herodot. IV.95), ca dupa aceea "... sa se intoarca in patria lui, unde a cladit o casa pentru adunarea barbatilor, in care ii punea sa benchetuiasca pe fruntasii tarii, invatandu-i..." (Herodot).

Ceea ce pare o certitudine in relatia celor doi, este faptul ca getul a fost profund marcat de cunostintele astronomice invatate in Egipt si la Samos, la care se adauga initierea facuta de Pitagora in matematica si filozofie. Herodot subliniaza: "Zalmoxis avuse legaturi cu grecii si cu Pitagora, un insemnat ganditor al acestora...". Pitagora i-a transmis getului - ca o premiera pentru lumea sa - realitatea ca matematica este o stiinta demonstrativa, iar numerele, principiul, radacina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numarului 10, care aparea sub forma unui triunghi, cu laturile alcatuite din patru unitati (tetraktys).

In cosmologie, Pitagora ii va fi transmis ca numarul avea un rol esential, el constituind partea rationala a universului, granita lui cu infinitul. Pitagora i-a mai transmis precepte de ordin moral, de comportament si chiar interdictii de ordin alimentar. Ceea ce s-a pastrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.e.n. in structura spirituala a geto-dacilor nord-dunareni, ca forma de gandire si conceptie, independent de elementele filozofice si stiintifice, a fost o profunda religiozitate.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles