Zaharide

3x puncte

categorie: Chimie

nota: 9.53

nivel: Liceu

     Mod de lucru

      Oxidare cu reactiv Tollens

      Se amesteca īntr-o eprubeta 2 ml reactiv Tollens cu 2 ml sol. apoasa de glucoza 20-25% si se īncalzeste 2-3 minute īn apa calda ( 60-80OC).

      Obs. Argintul se va depune pe peretii eprubetei daca aceasta a fost curata.

      Glucoza este o aldoza.


<[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Zaharide

     Mod de lucru

      Oxidare cu reactiv Tollens

      Se amesteca īntr-o eprubeta 2 ml reactiv Tollens cu 2 ml sol. apoasa de glucoza 20-25% si se īncalzeste 2-3 minute īn apa calda ( 60-80OC).

      Obs. Argintul se va depune pe peretii eprubetei daca aceasta a fost curata.

      Glucoza este o aldoza.



      Oxidarea cu reactiv Fehling

      Reactivul Fehling se prepara prin dizolvarea a 7g de sulfat de cupru cristalizat īn 100 ml apa; se dizolva 35 g tartrat dublu de sodiu si potasiu si 26g hidroxid de potasiu īn 100 ml apa.

      Īntr-o eprubeta se introduc 2-3 ml reactiv Fehling si se īncalzeste pāna la fierbere. Continuānd fierberea se picura sol. apoasa de glucoza 20-25% pāna la disparitia completa a coloratiei albastre a amestecului si separarea unui precipitat rosu de oxid de cupru(1).







      Zaharoza



     Proprietati

      Substanta solida, cristalizata, solubila īn apa, cu gust dulce. Se topeste la 185OC; īncalzita peste aceasta temperatura formeaza un lichid galben-brun care prin racire da o masa solida amorfa numita caramel. Prin hidroliza acida sau enzimatica zaharoza formeaza un amestec echimolecular de glucoza si fructoza, numit zahar invertit.

      Este folosita exclusiv īn alimentatie, fiind total asimilabila de organismul uman.



     Activitate experimentala

      Carbonizarea zaharozei

      Se īncalzesc īntr-o capsula de portelan 2-3 g de zahar tos; cānd toata masa de cristale s-a topit se opreste īncalzirea si se lasa lichidul format sa se raceasca. Rezulta, dupa racire, o masa solida, amorfa, dura si cu aspect sticlos, de culoare galben-brun de caramel. Produsul este foarte aderent la peretii capsulei si se īndeparteaza numai prin spalare cu apa fierbinte.

     O bucata de zahar cubic, tinuta de un cleste pentru creuzete, se introduce direct īn flacara unei lampi. Zaharul se topeste si se descompune fara sa se aprinda (fara sa arda) desi este substanta organica. Se raspāndeste un miros cunoscut de zahar ars.

      Daca pe bucata de zahar cubic, īnainte de a fi introdusa īn flacara, se presara putina cenusa (scrum) de tigara, zaharul arde linistit, cu o flacara luminoasa si fara fum sau miros.



      Amidonul

     Hidroliza totala a amidonului

      Se amesteca 1g amidon cu 5-6 ml apa; se agita bine si se lasa sa se depuna. Se decanteaza lichidul de deasupra si se repeta operatia de doua-trei ori. Dupa ultima spalare suspensia de amidon este turnata īntr-un pahar ce contine 50 ml apa care fierbe. Se formeaza o solutie coloidala aproape limpede de amidon. Cu aceasta solutie se fac experientele īn continuare.

      Īntr-o eprubeta curata se trateaza 5 ml solutie de amidon cu 2 ml reactiv Tollens si se īncalzeste usor (50-60oC) īntr-o baie de apa. Indiferent de durata īncalzirii nu apare oglinda de argint.

      Īntr-o eprubeta curata se introduc 5 ml solutie de amidon si 5-6 picaturi de acid sulfuric 20%. Se fierbe continutul eprubetei 3-5 minute dupa care se raceste la temperatura camerei. Īn lichidul racit se adauga 2 ml reactiv Tollens si se īncalzeste pe baie de apa. Īn scurt timp apare pe peretii eprubetei o oglinda de argint mai mult sau mai putin stralucitoare, datorata glucozei ce a rezultat la hidroliza acida a amidonului.



     Reactia amidonului cu iodul

      Se prepara o solutie de iod prin dizolvare a 2 g iod si 5 g iodura de potasiu īn 100 ml apa.

      Īntr-o eprubeta se introduc 2-3 ml solutie de amidon peste care se adauga o picatura de solutie de iod. Se obtine o coloratie albastra persistenta caracteristica. La īncalzirea amestecului culoarea albastra dispare, dar la racire apare din nou.





















      Celuloza

      Este polizaharida cea mai raspāndita īn natura. Corespunde formulei (-C6H10O5-)n īn care n are valori cuprinse īntre 700-800 si 2500-3000.

      Se obtine īn principal din bumbac, lemn, stuf si paie.

     Proprietati

      Este o substanta solida, amorfa, de culoare alba, insolubila īn apa sau īn solventi organici, solubila īn hidroxid tetraaminocupric, [Cu(NH3)4](OH)2 (reactiv Schweizer).



     Activitate experimentala

      Dizolvarea celulozei

      Solutia de hidroxid tetraaminocupric, denumita rectiv Schweizer sau cuproxam, este cel mai vechi solvent al celulozei (1857). Ea se prepara īn felul urmator: se dizolva sulfat de cupru cristalizat īn apa pentru a obtine o solutie cu concentratia 5%. Se adauga o solutie de hidroxid de sodiu 20% pentru precipitarea completa a hidroxidului de cupru (II). Precipitatul obtinut (de culoare albastru-verzui) se filtreaza, se spala de cāteva ori cu apa distilata, se scurge bine si apoi se dizolva īn solutie de hidroxid de amoniu 25% īn exces. Se obtine o solutie clara de culoare albastru īnchis. Se conserva timp limitat (2-3 saptamāni).

      Īntr-o eprubeta se pun 10 ml reactiv Schwaizer si se adauga 1 g de material celulozic (vata, tifon, hārtie de filtru, ata de bumbac etc.). Cu ajutorul unei baghete se cufunda īn lichid. Īn scurt timp (1-2 minute) are loc dizolvarea completa. Din aceasta solutie celuloza se poate regenera (precipitat) prin acidulare cu acid acetic 30%. Pe acesta proprietate s-a īntemeiat una din primele fabricatii de fibre artificiale, obtināndu-se un produs denumit matase cupramoniu sau matase Bemberg.



      Nitrarea celulozei

      Īntr-o epribeta mai larga se toarna 4 ml acid azotic concentrat, la care se adauga cu grija si sub agitare 8 ml acid sulfuric concentrat. Amestecul se īncalzeste de la sine si este nevoie sa fie racit la temperatura camerei. Īn amestecul nitrat rece se introduce 1 g de vata medicinala, cu ajutorul unei baghete de sticla. Se īncalzeste eprubeta pe o baie de apa la 60-70oC agitānd mereu cu bagheta continutul eprubetei. Dupa 5 minute se scoate vata cu ajutorul baghetei si se spala bine īntr-un curent de apa. Se stoarce, apoi se usuca īntr-o īntr-o capsula de portelan pe o baie de apa care fierbe. Nitratul de celuloza obtinut se īmparte, dupa uscare, īn doua portiuni.

      O portiune din produsul de nitrare al celulozei se dizolva īn 2 ml acetona. Se umfla treptat si apoi se dizolva, formānd o solutie coloidala, vāscoasa, numita colodiu. Varsat pe o sticla de ceas, dupa evaporarea solventului colodiul formeaza o pelicula solida.

      Cealalta portiune din produsul de nitrare al celulozei se introduce cu ajutorul unui cleste pentru creuzete īn flacara unui bec de gaz. Arde instantaneu cu mici explozii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Chimie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles