Wilhelm von Humboldt Fragmente lingvistice - in Secolul XX 325-327

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.79

nivel: Facultate

Acest efect produs de cuvint este cu necesitate dominat in fiecare limba de o analogie constanta; si cum, in fiecare natiune, o subiectivitate omogena isi exercita deja actiunea sa asupra limbii, in fiecare limba exista o viziune particulara asupra lumii.

Acest fel de a se exprima nu depaseste nicidecum masura simpla a adevarului. Caci legatura intre ele a tuturor partilor limbi si[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Wilhelm von Humboldt Fragmente lingvistice - in Secolul XX 325-327

Acest efect produs de cuvint este cu necesitate dominat in fiecare limba de o analogie constanta; si cum, in fiecare natiune, o subiectivitate omogena isi exercita deja actiunea sa asupra limbii, in fiecare limba exista o viziune particulara asupra lumii.

Acest fel de a se exprima nu depaseste nicidecum masura simpla a adevarului. Caci legatura intre ele a tuturor partilor limbi si legatura dintre limba in ansamblul ei si natiune sunt atit de strinse ca, indata ce aceasta interactiune a indicat o anumita directie, rezulta cu necesitate o particularitate de ansamblu.

De altfel limba nu este numai viziune asupra lumii pentru ca trebuie sa fie proportionata universului - orice concept trebuind sa fie sesizat de ea -, ci si pentru ca numai aceasta trensformare pe care ea o opereaza asupra obiectelor permite spiritului sa ajunga la intuitia acestei legaturi inseparabile de concept a lumii.

Pe de alta parte, omul traieste in mod esential impreuna cu obiectele asa cum i le aduce limba, si, cum simtirea si actiunea depind la el de reprezentarile sale, se poate spune ca el traieste exclusiv in felul acesta. Prin acelasi act care-l face pe om sa teasa limbajul sau pornind de la sine insusi el se amesteca in trama lui, si fiecare limba traseaza in jurul natiunii care o vorbeste un cerc din care nu se poate iesi decit in masura in care se intra in acelasi timp in cercul altei limbi.

In realitate, limbajul este ceva ce trece mereu si chiar in fiecare clipa. Chiar conservarea sa prin scris nu este niciodata o conservare completa, ci mereu modificata, care trebuie de fiecare data sa reinvie in vorbire. Limbajul insusi nu este o opera (Ergon), ci o activitate (Energeia). Adevarata sa definitie nu poate deci sa fie decit genetica.

Caci el este efort fara incetare repetat al spiritului, de a face sunetul articulat in stare sa exprime gindirea. Luata in sens imediat si strimt, aceasta este definitia vorbirii; dar in sens larg si esential, nu se poate - ca sa zicem asa - considera limba decit ca totalitate a acestei vorbiri.

Caci in haosul dispersat de cuvinte si de reguli pe care avem obisnuinta de a-l numi limba, nu exista decit individualul produs de aceasta vorbire, de altfel niciodata in mod integral; ea pretinde la rindul ei un nou travaliu pentru ca sa fie identificat modul limbii vii si ca sa fie obtinuta o imagine conforma a limbii vii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles