Vulcanii submarini

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.97

nivel: Liceu

.APARATUL VULCANIC
O eruptie vulcanica se produce printr-un vulcan ce are forma unei ridicaturi muntoase conice.Aparatul acestui vulcan e format din 3 parti principale:cosul,muntele conic si craterul.
Cosul taie scoarta pamantului ce serveste vulcanului drept soclu.Cand eroziunea a indepartat partile reliefate superficiale ale muntelui conic,cosul continua sa existe asa cum a fost [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Vulcanii submarini

.APARATUL VULCANIC
O eruptie vulcanica se produce printr-un vulcan ce are forma unei ridicaturi muntoase conice.Aparatul acestui vulcan e format din 3 parti principale:cosul,muntele conic si craterul.
Cosul taie scoarta pamantului ce serveste vulcanului drept soclu.Cand eroziunea a indepartat partile reliefate superficiale ale muntelui conic,cosul continua sa existe asa cum a fost deschis de exploziile vulcanice.

Muntele conic(conul volcanic) e format din acumulari de resturi de proiectii solide ale vulcanului,din curgeri de lava solidificata sau de amestecul acestor 2 categorii de materiale.Exista:conuri de lava,de daramaturi,de cenusa,conuri mixte(stratovulcani) si conuri-pinten.
Craterul este gura pe unde iese lava si e de obicei largita din cauza exploziilor succesive.

3.TIPURI DE VULCANI

Dupa gradul de vascozitate al amestecului topit:
a)Eruptii de tip hawaian – Vulcanul Kilanea,Mauna-Loa
b)Eruptii de tip strombolian – vulcanul din insula Stromboli
c)Eruptii de tip vulcanian – Vulcano din insula Lipari (Italia)
d)Eruptii de tip pelean/cumulo-vulcan – Mont-Pelee din insula Martinica
e)Eruptii de tip Bandai-San – dupa vulcanul cu acelasi nume (Japonia)
f)Eruptii de tip plinian
g)Eruptii de tip vezuvian

Dupa perioada de activitate:
a)vulcani vechi – conuri total/partial distruse de eroziune: Calimani,Gurghiu, Harghita
b)vulcani stinsi: Elbruz (Iran),Kazbek (Caucaz)
c)vulcani in activitate: Vezuviu,Etna,etc

4.RASPANDIREA VULCANILOR
Pe suprafata Globului se deosebesc 4 regiuni vulcanice si anume:
a)In jurul Oceanului Planetar-“Cercul de Foc” – vulcanii din Malaia,Filipine, Japonia,Ins. Kurile,Pen. Kamciatka,Ins. Aleutine,vulcanii din Alaska ,Muntii Stancosi,Cordilierii Anzilor,Ins. din Pacific:Victoria,Noua Zeelanda, Hebride,Noua Guinee,Molusce
b)In lungul rupturilor de tip mediteranean – Ins. Antile si Sonde
c)Pe ridicatura muntoasa din axa Oceanului Atlantic – Islanda,Ins. Jan Mayen,Faroer,Azore,Madera,Sf Elena,Ascension,Tristan d’Acuhna
d)In lungul zonei de dislocatie verticala din Africa de Est,scufundatura eritreana,Marea Rosie,scufundatura etiopiana (Kenia,Kilimanjaro)

5.RIFTURILE SUBMARINE

5.1. Rifturile submarine ca zone de generare a litosferei
Desfasurarea expansiunii in regiunea continentala duce la aparitia unor depresiuni alungite de mari dimensiuni care,invadate de apele Oceanului Planetar,devin oceane noi;riftul isi continua evolutia dar vulcanismul trece la manifestari de tip fisural si la produse exclusiv bazice. Activitatea e exclusiv submarina.

5.1.1.Topografia
Rifturile submarine actuale apar in cadrul unor cordiliere muntoase,ca depresiuni inguste si adanci in regiunea axiala a acesteia.In totalitatea cazurilor cunoscute exista numeroase falii transversale care deplaseaza ansamblul cordiliera-rift.
Individualizarea morfologica a cordilierei nu e totdeauna la fel de marcata;pe langa unele cazuri in care inaltimea muntilor fata de regiunea invecinata e foarte mare,sunt si situatii in care diferenta de nivel e moderata. Nici invidualizarea depresiunii in cadrul cordilierei nu e mereu la fel de neta; mai ales la zona de expansiune din Pacific,riftul e slab conturat.

5.1.2.Seismicitatea
Rifturile submarine sunt regiuni de mare seismicitate.Hipocentrele se dispun pe verticala locului si nu sunt mai adanci de cca 60 km;aceste observatii corespund foarte bine cu ideea unei dislocatii profunde intr-o litosfera ce nu are o grosime prea mare.

5.1.3.Fluxul caloric
In toate profilele transversale pe zonele de rift submarin s-au constatat anomalii puternice chiar deasupra cordilierelor;in unee cazuri,valoarea ridicaturii se pastreaza pana la distante de cca 200 km de cordiliera.

5.2.Geneza rifturilor submarine
Rifturile submarine sunt dislocatii profunde de litosfera dezvoltate la nivel planetar.In cadrul lor se produc o decompunere ce favorizeaza in stare fluida a materialului simatic;tot aici are loc prin conversiune in manta si un aport insemnat de energie calorica din zone profunde.
Generarea si emisiunea magmelor in rifturile submarine se produce intr-un ritm sustinut,cantitatile de lava puse in libertate fiind imense. Dezvoltarea mare a anomaliei fluxului caloric in multe situatii indica ridicari spre suprafata a unor mari mase de materie fierbinte.

6.VULCANISMUL SUBMARIN

Asupra evolutiei litosferei in zona de expansiune a fundurilor oceanice se desfasoara intense procese vulcanice,acestea fiind caracteristic submarine si nu ating niciodata interfata apa-aer.Insa atunci cand se formeaza arcuri vulcanice insulare,procesul debuteaza in conditii submarine si prin cresterea inaltimii edificiilor manifestate ajung sa se produca subaerian.
In comparatie cu vulcanismul subaerian,cel submarin e mult mai omogen din punct de vedere al formei de manifestare si al edificiilor formate.

6.1.Forme de manifestare
Modul in care se manifesta vulcanismul submarin e controlat de 2 factori principali:presiunea hidrostatica si contactul permanent al materialului magmatic cu apa.
Presiunea masei de apa a atat de puternica la adancimi mari incat ajunge sa fie aproape echivalenta cu energia care propulseaza materialul magmatic spre exterior.La adancimi mai mari de 2000 m formarea vaporilor de apa nu mai e posibila si degazeificarea propriu-zisa a magmei nu mai are loc,aceasta fiind posibila doar la adancimi mici(200 m).

Eruptia se desfasoara intr-un mod caracteristic cu o intensitate mult mai mare decat in conditii subaeriene.Contactul magmei fierbinti cu apa de mare determina vaporizarea instantanee a acesteia,cresterea volumului total de gaze si expulzarea violenta a materialului,prin apa,in atmosfera.

Contactul magmei cu apa determina fenomene autoexplozive ce intretin si amplifica exploziile de provenienta interna.Cand o masa de magma ajunge in contact cu apa se produce o racire instantanee a partii sale periferice;se formeaza o crusta ce impiedica racirea rapida a partii interne. Schimbul de caldura intre magma si apa nu se mai produce direct ci e controlat de conductivitatea termica a crustei rezultand sparturi in crusta, pseudo-cratere.Se poate presupune ca daca se produce un amestec de magma si apa in proportii potrivite au loc procese explozive ce determina un asemenea amestec si autoalimenteaza exploziile.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles