Visul baroc - simbo al colapsului ontologic

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.93

nivel: Facultate

. in crestinism. Desi Vechiul Testament vorbeste de mai multi profeti (Avram, lacob, losif, Ghedeon, Solomon, Daniel etc.) care au primit revelatii onirice, doctrina crestina a manifestat o pronuntata suspiciune fata de vis. Explicatia sta in dorinta bisericii de a extirpa practicile si ereziile pagine, in cadrul carora mantica juca un rol de prim rang. incepind cu Noul Testament, visele sint cons[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Visul baroc - simbo al colapsului ontologic

. in crestinism. Desi Vechiul Testament vorbeste de mai multi profeti (Avram, lacob, losif, Ghedeon, Solomon, Daniel etc.) care au primit revelatii onirice, doctrina crestina a manifestat o pronuntata suspiciune fata de vis. Explicatia sta in dorinta bisericii de a extirpa practicile si ereziile pagine, in cadrul carora mantica juca un rol de prim rang. incepind cu Noul Testament, visele sint considerate manifestari diabolice, menite sa-l induca pe om in eroare si pacat. Satanizarea visului sta sub semnul culpabilizarii generale a religiilor pagine rezumabila prin sintagma sfintului Pavel:

Dii Gentium daemones (Zeii popoarelor sint diavoli). Concluzia logica a acestei axiome este ca toate tehnicile care permiteau preotilor pagini sa intre in contact cu zeii sint forme de pact cu diavolul. Chiar daca nu au exclus posibilitatea ca Dumnezeu sa se arate omului in vis, parintii bisericii, precum Tertulian, Augustin, Hypolit, Grigore cel Mare, Evagrie Ponticul, Diadoh al Foticeei, Isidor din Sevilla, au asimilat oniromantia practicilor eretice, condamnind-o laolalta cu celelalte forme de profetie si magie. Conciliile si bulele papale au dat autoritate ideologica si administrativa preceptelor antimagice, incepind cu Conciliul de la Ancira

(314), care lua atitudine impotriva celor care "se iau dupa prevestiri sau dupa preziceri, sau dupa vise sau dupa orice fel de ghicitori, cum e obiceiul paginilor" si cu Sinodul de la Cartagina (419), care interzicea intemeierea de biserici in baza viselor sau a vedeniilor zadarnice (Moceanu, 1998). Cazuistica visului in ce priveste relatia dintre Dumnezeu, om si diavol se bucura de o amanuntita dezvoltare in literatura filocalica si in tratatele din perioada scolastica. Explicatia de fond care se da ineficientei cognitive a viselor este incapacitatea fapturilor create de a prevedea viitorul.

Singur Dumnezeu este transcendent lumii spatio-temporale si poate contempla toate lucrurile viitoare ca pe intimplari incheiate. Providenta divina nu este insa accesibila fapturilor cuprinse in istorie (ingeri, diavo 444g65e li, oameni), de aceea tehnicile mantice sint iluzorii si inselatoare. Mai mult, diavolii le folosesc pentru a incita in om orgoliul luciferic al prestiintei, dorinta de a afla viitorul fiind in ultima instanta o incercare de a-l forta pe Dumnezeu in a face revelatii.

1.4. In Renastere. Renasterea nu a reprezentat doar o intoarcere la modelele culturii clasice greco-latine, ci si o resurgenta a practicilor magico-oculte ale antichitatii refulate de crestinism. Miscarea fusese conceputa de catre ideologii umanisAZmului ca o "renovare", o "resurectie", o "reinviere" a valorilor antichitatii clasice, dupa lunga perioada de "intuneric" si "obscurantism" a Evului Mediu. Desi imaginea a fost deconspi-rata, in istoriografia contemporana, drept un mit ideologic construit de invatatii laici pentru a polemiza cu atotputernicul sistem crestin (Ferguson, 1950), ea se bazeaza in radacinile ei inconstiente pe intuitia procesului psihoistoric de "intoarcere" a culturii antichitatii tirzii.

Persecutia si interzicerea religiilor pagine, inceputa o data cu impunerea crestinismului ca religie de stat de catre Constantin cel Mare, a reprezentat o violenta reprimare a tuturor arhetipurilor si figurilor simbolice consteAZlate in imagistica si ritualul cultelor de mistere, al disciplinelor hermetice, al'filosofiilor mistice (neoplatonism, neopitagoreism, gnoza) sau al mitologiei oficiale greco-latine. Tot acest material a inceput sa revina la suprafata inca din secolele al XlII-lea si XIV-lea, procesul ajungind la apogeu in urmatoarele doua secole. Energia blocata in complexele imagistice cenzurate a fost in sfirsit recuperata.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles