Virusuri
2x puncte
categorie: Biologie
nota: 9.54
nivel: Liceu
În 1935, W. M. Stanley izolează o ,,proteină" si demonstrează că inocularea acesteia unor plante provoacă boala numită mozaicul tutunului; de asemenea, arată că ,,proteina" păstrează această proprietate și după cristalizare; Bowden și Pirie îi confirmă descoperirile în 1937. Ulterior s-a văzut că de fapt era de vorba de un acid nucleic cu un înveliș de natură proteică; în cazul virusurilor patogen[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Virusuri
În 1935, W. M. Stanley izolează o ,,proteină" si demonstrează că inocularea acesteia unor plante provoacă boala numită mozaicul tutunului; de asemenea, arată că ,,proteina" păstrează această proprietate și după cristalizare; Bowden și Pirie îi confirmă descoperirile în 1937. Ulterior s-a văzut că de fapt era de vorba de un acid nucleic cu un înveliș de natură proteică; în cazul virusurilor patogene pentru animale, aceste două componente pot, în anumite condiții, să se separe .În 1939, G. Kausche, E. Pfankuch și E. Ruska au început să studieze virusurile la microscopul electronic.
În 1943, Goodpasture este inițiatorul infectării membranei alantoidiene a oului embrionat de pui (variola aviară, vaccina, herpesul), care va fi dezvoltată de F. M. Burnet și colaboratorii săi, iar apoi de mulți alții (Levaditi, Myakawa, etc).
După ce demonstrează că la baza reproducerii virusului mozaicului tutunului stă ARN-ul, Heinz Fraenkel-Conrat arată în 1955 împreună cu Robley Williams că un virus funcțional poate fi obținut din ARN purificat și o proteină, acestea două unindu-se spontan (proteina învelește materialul genetic), - deci aceasta este cea mai stabilă structură (cu energia cea mai mica) -, și este foarte probabil ca acesta să fie și mecanismul de formare a virusului în celula gazdă.
În 1958, Stanley a stabilit că ceea ce credea a fi ,,proteina" virusului mozaicului tutunului are proprietățile moleculelor chimice dar dispune și de capacitatea de a se reproduce și de a se transforma.
PROPRIETATI
Din punct de vedere chimic, virusurile sunt constituite din nucleoproteide. La un înalt grad de puritate ele pot cristaliza. La virusul herpesului capsida este prevăzută cu prelungiri proteinice (capsomeri) care acoperă toată suprafața virionului. Deosebiri față de microbi:
1. Virusurile au dimensiuni foarte mici (de la 8 nm până la 500 nm, astfel că pot traversa filtrele poroase ce rețin bacteriile.
2. Reproducerea virusurilor este posibilă numai în interiorul celulelor vii, în organisme sau în medii de cultură care conțin astfel de celule.
Au rezistență mare la glicerină și la solvenții lipoidelor, față de care sunt sensibili majoritatea microbilor.
3. Virusurile sunt agenți patogeni ai unor boli denumite generic viroze. În general, virusurile dau imunitate, dar infecția poate fi determinată și de acizii nucleici extrași din virusuri; în acest caz nu se obține imunizare, datorită lipsei proteinei.
Exemple: virusul variolei, virusul turbării, virusul encefalitei, etc.
CLASIFICARE
După gazda care îi primește, se împart în patru grupe:
- virusuri patogene pentru bacterii: bacteriofagi:
- virusuri patogene pentru vegetalele superioare: virusurile plantelor;
- virusuri patogene pentru nevertebrate: virusurile insectelor;
- virusuri patogene pentru vertebrate, cuprinzând cinci grupe:
- virusuri al căror tropism este marcat pentru ectoderm (vaccin, variolă),
- virusuri neurotrope pure (turbare),
- virusuri endoteliomezodermice (limfogranulomatoză venerică la om),
- virusuri septicemice (rujeolă, rubeolă),
- virusuri proliferative (sarcomul lui Roux, leucoze și leucemii transmisibile).
- După proprietățile fizico-chimice:
- După tipul de acid nucleic pe care îl conțin (clasificarea actuală uzuală) « mai multe referate din Biologie
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
