Vasile Voiculescu-Sonetele

5x puncte

categorie: Romana

nota: 7.68

nivel: Liceu

Aparitia sonetelor este una din marile zile festive ale lirismului nostru contemporan, dupa spusele lui Perpessicius. Vladimir Streinu considera ca sonetele prezinta o doctrina a iubirii.
Sonetele constituie o opera unitara, parand a fi un singur si cuprinzator poem, incadrat intre un prolog (Sonetul 1) si un epilog (Sonetul 90). Intre acestea se brodeaza veritabile aventuri lirice in care[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Vasile Voiculescu-Sonetele

Aparitia sonetelor este una din marile zile festive ale lirismului nostru contemporan, dupa spusele lui Perpessicius. Vladimir Streinu considera ca sonetele prezinta o doctrina a iubirii.
Sonetele constituie o opera unitara, parand a fi un singur si cuprinzator poem, incadrat intre un prolog (Sonetul 1) si un epilog (Sonetul 90). Intre acestea se brodeaza veritabile aventuri lirice in care se succed iubirea si ura, speranta si disperarea, elogiul spiritului creator uman, meditatia asupra nasterii lumii si a scurgerii temporale, increderea in victoria vietii prin arta.
Sonetele slujesc frumosul etern. Pentru inimi tinere acesta inseamna iubire si creatie. Tema centrala a sonetelor este iubirea, "vazuta ca un concert deschis spre semnificatiile universului". Modul acesta de a trata un sentiment il intalnim inca de la Dante, literatura obisnuindu-ne cu ideea ca prin dragoste se deschide o poarta spre cosmos si spre divinitate.
Vasile Voiculescu strecoara in versuri solemne si reci nelinistea moderna provenita din constiinta blestemului si a izbavirii prin arta, prin creatie. Cele 90 de sonete, notate in continuarea celor 154 ramase de la Shakespeare, au elemente formale asemanatoare: pasiune, luciditate disperata si lamentatie suava.
Iubirea este, in viziunea voiculesciana, un uragan disciplinat care inalta fara sa striveasca fiinta umana. Ideii de iubire ii este asociat motivul luminii; aceasta este o metafora a intensitatii sentimentului, caci puritatea nu diminueaza forta arderii erotice. Iubirea inseamna cunoastere de sine dar si deschidere spre necunoscutele universului, caci printr-o pasiune traita rational ajungem la esenta. Voiculescu a considerat ca iubirea este un arhetip, imbratisarea transformand carnea in duh, privirea deschizand misterioase ceruri, iar suferinta fiind forta propulsoare spre inaltimi. Triunghiul pasional poate fi reprezentat de creator, iubire si poezie, sau creator, inima si minte. Sonetistul se straduieste sa traduca in metafore savant lucrate acel "nu stiu ce" al romanticilor, fara sa se teama de discursivitate si de didacticism. Destinul, Nemurirea, Esenta, Timpul, eterna Arta, suverana Moarte, Geniul, sunt notiuni simbol ce se intalnesc in sonete.
Prologul se constituie ca o arta poetica. Stapana a poporului de ganduri, de simtiri, de vis si de dor, este creatia, adica poezia. Prin aceasta si-a innobilat obarsia: "Eu manuiesc azi pana de mii de ori mai grea, Dovada cea mai pura a-nnobilarii mele". Nobletea individului este data de implinirea destinului ce i-a dictat sa fie poet. Conteaza fructul, deci creatia, nu tulpina, adica obarsia.
Sonetul 2-156 prezinta starea de febra creatoare desavarsita a poetului ce viseaza sa atinga idealul in creatie prin puterea ganditoare: "Ravnesc neimplinitul vis al desavarsirii".
Intalnirea cu frumusetea feminina care inseamna patrunderea in miezul marilor mistere ale existentei apare in Sonetul 4. Versurile sunt de mare stralucire, dand valoare de simbol acestui moment al iubirii si al cunoasterii. Patima pentru femeie si patima pentru poezie este una si aceeasi, iar poetul, devenit un veritabil mag, este in stare sa savarseasca unitatea.
In Sonetul 7, Voiculescu isi asuma un alt mod de existenta: suferinta. Tradat de harul artistic, poetul se simte indurerat, dar durerea apartine vietii sale si o pastreaza pentru ca face parte din existenta sa. In lipsa iubirii se poate trai cu blestemul acesteia.
Sonetul 16-170 exprima in mod magistral freamatul sufletesc al poetului care crede ca poate intra in nemurire prin doua cai: a creatiei - "Samanta nemuririi iubite e cuvantul", si a iubirii - "Tinut prizonier a izbucnit in tandari, viu, vulturul iubirii". Gasirea perechii ideale, "Egali in frumusete si-n genii deoseama", ofera posibilitatea refacerii cuplului originar. Magicile chei smnifica posibilitatea patrunderii in spatii accesibile doar initiatilor, fie in poezie, fie in arta.
Sonetul 29-183
Eugen Simion numeste acest sonet "un mic scenariu care concretizeaza emotia". Ideea poetica este aceea ca erosul transcende existenta umana, dand timpului un sens. Viata traita fara iubire nu este viata. Sonetul este comparabil cu Sonetul 9 al lui Shakespeare, mai ales in partea a doua. Este exprimata ideea ca dragostea este o cale de acces spre divinitate dar si nelinistea poetului ce traieste dureros constiinta limitei fiintei umane. Cateva idei generale care se desprind sunt:
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles