Valea Sebesului

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 7.31

nivel: Facultate

Referat despre Valea Sebesului
Dealurile piemontane si podisurile
La nord de localitățile Pianu de Sus, Sebeșel, Săsciori, Deal și Cărpiniș, situate la contactul dintre Munții Șureanu și Cindrel și culoarele depresionare al Orăștiei la vest și al Apoldului la est, se desfășoară o treaptă de tranziție constituită din dealuri piemontane. Acestea sunt cuprinse între aproximativ 650 și 4[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Valea Sebesului

Referat despre Valea Sebesului
Dealurile piemontane si podisurile
La nord de localitățile Pianu de Sus, Sebeșel, Săsciori, Deal și Cărpiniș, situate la contactul dintre Munții Șureanu și Cindrel și culoarele depresionare al Orăștiei la vest și al Apoldului la est, se desfășoară o treaptă de tranziție constituită din dealuri piemontane. Acestea sunt cuprinse între aproximativ 650 și 400 m și înaintează către Valea Mureșului și cea a Secașului Mare sub forma unor promontorii, fragmentate de o serie de văi relativ largi. Reprezentând o zonă de trecere între munți și cele două regiuni depresionare, dealurile piemontane sunt constituite în partea lor sudică de o fâșie îngustă de șisturi cristaline, iar la vest de Sebeș, în Culoarul Orăștiei, peste șisturi s-au depus conglomerate, gresii și argile.

La est de Valea Sebeșului, în culoarul depresionar al Apoldului, aspectul general al culmilor este uniform, cu înșeuări nu prea largi și cu versanți mult mai domoli. În aceste dealuri se întâlnește nivelul de 450 – 550 m altitudine. Înălțimile sunt date de Dealul Miglii (574 m), Dealul Dosului (568 m), Dealul Reciu (516 m), Dâlma (502 m), Vf. Dealului (512 m), Culmea Lacului (607 m). Altitudinile mai scăzute și pantele mai line au determinat utilizarea predominant agricolă și viticolă a acestor dealuri, pădurile păstrându-se doar pe unele culmi. În continuarea spre nord a dealurilor piemontane din culoarul Apoldului dar separate de valea largă a Secașului Mare, se întinde Podișul Secașelor cu înălțimi cuprinse între 300 și 500 m. În unele locuri, alunecările de teren și eroziunea în substratul de roci friabile au creat forme interesante, cum este Râpa Roșie de lângă orașul Sebeș, important punct de atracție turistică și rezervație naturală.

Culoarele depresionare
La nord de dealurile piemontane, de-a lungul râurilor Mureș și Secașul Mare, se întâlnesc două arii depresionare numite Culoarul Orăștiei și Culoarul sau Depresiunea Apoldului, formate dintr-o asociere de câmpuri și șesuri aluviale dispuse în trepte. În Culoarul Orăștiei, la nord de satul Pianu de Sus, Mureșul a format terase inferioare numite de localnici „câmpuri”. Acestea sunt în mare parte cultivate cu cereale și plante tehnice. Culoarul depresionar al Apoldului se caracterizează, de asemenea, prin terase, iar luncile afluenților secundari (Pianu, Câlnic, Gârbova, Dobârca, Apoldu) prezintă sectoare mlăștinoase mai ales în zonele de confluență.

Clima
Poziția geografică a Văii Sebeșului, în jumătatea de vest a țării, pe versantul nordic al Carpaților, determină existența unui climat continental moderat, cu slabe nuanțe de excesivitate în regiunile depresionare și de podiș și cu nuanțe mai umede în regiunile montane. Climatul este influențat în primul rând de circulația generală a aerului, predominând circulația nord – vestică, care aduce mase de aer umed, urmată de cea sudică și sud – vestică, cu mase de aer cald tropical, precum și de circulația nordică și nord – estică cu mase de aer rece de origine polară.

Reteaua hidrografica
Existența precipitațiilor abundente și a rocilor cristaline a favorizat dezvoltarea unei rețele hidrografice foarte bogate, în special în regiunea montană. Ca urmare, izvoarele și pâraiele apar foarte frecvent, înregistrând o densitate maximă în etajul montan superior și subalpin, unde au însă un caracter temporar. Alături de apele curgătoare, în etajul subalpin din imediata vecinătate a Văii Sebeșului se întâlnesc câteva lacuri glaciare deosebit de pitorești, iar de-a lungul Sebeșului s-au construit patru lacuri de acumulare cu funcții hidroenergetice și de alimentare cu apă.

Raurile
Sebeșul este un râu tipic de munte, cu izvoarele în etajul subalpin, pe versantul sudic al culmii Cindrel – Frumoasa, în apropiere de curmătura Șteflești, având o lungime de 93 km și o suprafață de 1289 kmp. De la izvoare și până la vărsarea în Lacul Oașa, pe o distanță de 22 km, poartă numele de Frumoasa, străbătând la început o vale relativ largă cu numeroase meandre. De la confluența cu pârâul Tărtărău, lung de numai 6 km, Frumoasa își îndreaptă cursul direct spre nord, valea se îngustează foarte mult făcând o serie de cotituri. Înainte de vărsarea în Lacul Oașa, Frumoasa primește pe dreapta pârâul Curpătu, lung de 8 km. Sebeșul își dobândește cei mai mulți afluenți din Munții Cindrel: Cibanul, Bistra, Dobra, Nedeiul, Valea Varului și Bredețelul. Din Munții Șureanu coboară Prigoana, Șușul, Gâlceagul, Pârâul Groșeștilor, Valea Mirașului, Valea Mărtiniei, Valea Beiului și Răchita. După ieșirea din munți, în largul culoar depresionar al Apoldului, Sebeșul primește pe dreapta cel mai important afluent al său, râul Secașul Mare.

Lacurile
Pe cursul superior și mijlociu Sebeșul prezintă un important potențial hidroenergetic. Ca urmare s-au construit de-a lungul său patru lacuri de acumulare: Oașa, Tăul Bistrei, Obreja de Căpâlna și Petrești. Lacul Oașa , dat în folosință în anul 1980, este cel mai mare, cu un volum de 136 milioane mc, întinzându-se pe circa 5 km în spatele unui baraj de anrocamente, înalt de 91 m. La confluența Sebeșului cu Bistra și cu Mirașul se află lacul Tăul Bistrei, dat în folosință în anul 1983, cu un volum de 21 milioane mc. Lacul Obreja de Căpâlna, dat în folosință după anul 1984, este mult mai mic ca volum și suprafață. Datorită altitudinii relativ reduse, în bazinul propriu-zis al Văii Sebeșului nu există lacuri glaciare, însă în munții din imediata vecinătate se întâlnesc câteva din ele care, deși nu sunt de dimensiuni mari dau peisajului un farmec aparte. Astfel, la nord de culmea Cindrel – Frumoasa, se află lacurile Iezerul Mare și Iezerul Mic, iar la est de culmea Șureanu – Cârpa sunt lacurileȘureanu, Iezerul și Iezerașul. Iezerul Șureanu se găsește la obârșia văii Cugir, la 1750 m. Împreună cu mlaștina care-l înconjoară este declarat rezervație naturală.

Vegetatia si fauna
Ca urmare a dispunerii reliefului în trepte, de la circa 200 m până la 2244 m, în bazinul Sebeșului sunt reprezentate principalele etaje de vegetație care se succed de la pădurile de stejar până la pajiștile alpine. Etajul pădurilor de stejar este reprezentat prin câteva petice de pădure în Podișul Secașelor și în dealurile piemontane. În luncile Sebeșului apar zăvoaie constituite din plop alb, plop negru, salcie albă, salcie roșie, arin. Pe măsură ce crește altitudinea, între 500 – 700 m, își face apariția etajul pădurilor de gorun, care ocupă dealurile piemontane, precum și treapta inferioară a Munților Șureanu și Cindrel. Alături de acesta se mai întâlnește carpenul, mesteacănul, fagul.

Pe relieful mai înalt, între aproximativ 700 – 1400 m se întinde etajul pădurilor de foioase în amestec cu rășinoase. Peste 1400 m se află etajul pădurilor de rășinoase, constituit predominant din molid, alături de care apare și bradul. Larga desfășurare a tuturor etajelor de vegetație a permis existența unei faune cinegetice bogate. Astfel, în pădurile de stejar și de gorun trăiesc: iepurele, vulpea, dihorul, mistrețul căpriorul. Avifauna este reprezentată prin: prepeliță, potârniche, fazan. În pâdurile de fag și molid din Munții Cindrel, Lotru și Șureanu trăiește un număr apreciabil de mamifere ca: mistrețul, cerbul, căpriorul, ursul, lupul, vulpea, râsul, pisica sălbatică, jderul.

Dintre păsări se remarcă: cocoșul de munte, ierunca, gaița de munte. În zona alpină ajung lupii și urșii atrași de numărul mare al turmelor de oi ce vin vara. În căldarea Iezerul Mic din Munții Cindrel, se găsește o colonie de capre negre care provine din Munții Lotru. Avifauna zonei alpine este reprezentată prin: prundărașul alpin care cuibărește pe platoul Frumoasa (această specie fiind considerată relict glaciar, endemic peisajului alpin) și pasărea omătului (raritate arctică de pasaj).

Rezervatii si monumente ale naturii
În vederea păstrării în condiții optime a unor peisaje naturale deosebite, precum și a ocrotirii unor specii de plante și animale sălbatice, componente ale unor medii de viață particulară, fenomene naturale de o frumusețe aparte dar și cu valoare științifică, pe Valea Sebeșului, în Munții Cindrel și Șureanu din imediata ei vecinătate au fost declarate mai multe rezervații. Rezervația complexă Râpa Roșie , cuprinde formațiuni geologice caracteristice, create de eroziune și șiroire, care dau peisajului un aspect impozant precum și o floră particulară cu multe elemente rare și endemice. Are o suprafață de 25 de ha și este situată în extremitatea sud-vestică a Podișului Secașelor, pe malul drept al Secașului Mare, la circa 4 km de orașul Sebeș.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles