Utilaje pentru transportul materialelor solide

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Utilaje pentru transportul materialelor solide

Cap.III.Instalatii de transport continuu cu actionare pneumatica

Transportui se realizeaza in plan vertical sub actiunea gravitatiei. Este un dispozitiv care nu necesita supraveghere si intretinere deosebite; se uzeaza datorita eroziunii in timpul transportului.

Transportorul pneumatic are la baza principiul antrenarii particulelor de material solid de catre un curent de aer sau alt gaz care se deplaseaza cu o anumita viteza printr-o conducta. Cu acest tip de instalatii se transporta materiale solide de granulatie foarte mica: soda calcinata, ciment, cenusa, zgura, praf de calcar, carbune macinat sau sub forma fibroasa, aschii de lemn, rumegus, celuloza etc.

Deplasarea materialului se face in plan orizontal, inclinat sau vertical, pe distanta de 350...400 m si inaltimea maxima de 45 m.

Dupa modul de functionare, instalatiile de transport pneumatic se impart in:

- instalatii prin aspiratie;
- instalatii prin refulare;
- instalatii mixte.

O instalatie de transport pneumatic este formata din:

- conducte prin care se face transportui;
- dispozitivul de alimentare al conductei cu material;
- sursa de aer comprimat sau de aspiratie;
- dispozitivul pentru separarea materialului de aerul folosit la transport.

Conductele prin care se face transportui sunt de obicei din otel, avand diametrul de 50...250 mm, la montarea lor reducandu-se coturile la maximum pentru a inlatura pierderea de presiune si eroziunile.

Alimentarea cu material se face cu dispozitive elicoidale, dispozitive cu camere, dozatoare celulare in transportui pneumatic, prin refulare si sorb de aspiratie pentru transportui prin aspiratie care se afunda in material.

Sursa de aer comprimat este data de compresoare cu una sau doua trepte, turbo-suflante si ventilatoare sau pompe de vid.
Separarea materialului antrenat de aer se face in aparate numite silozuri, cicloane si filtre cu saci.

Transportoare pneumatice prin aspiratie (fig.10). Transportui materialului se realizeaza cu un exhaustor montat la capatui instalatiei pneumatice, astfel ca acesta se aria in intregime sub depresiune. Exhaustorul 5, montat dupa punctui final al instalatiei, produce depresiunea necesara (0,5...0,6 bar) aspiratiei curentului de aer in vederea antrenarii materialului.

Materialul granular este aspirat impreuna cu aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat pe conducta 2 pana la silozul de descarcare 3. Separarea ultimelor granule antrenate de aer se face in ciclonul 4. Reglarea depresiunii se face in functie de natura, marimea granulelor si pierderile prin frecare care intervin pe intreaga lungime a instalatiei. Transportui pneumatic prin aspiratie este eficient in cazul descarcarii materialelor din vagoane, platforme, remorci etc. la distante de pana la 120 m.

Transportoare pneumatice prin refulare (fig.11). Transportui materialului se obtine datorita curentului de aer produs de suflanta 1 montata la capatui initial al instalatiei, inaintea zonei de incarcare a materialului. Materialul este alimentat din buncarul 3 si este transportat de curentui de aer in silozul de descarcare 4. Separarea granulelor antrenate se face in ciclonul 5 si in filtrul cu saci 6. Presiunea aerului este de 2...5 bar, iar distanta de transport ajunge la 300 m.

Cap.IV.Buncare

Buncarele (fig.12) sunt vase de forma prismatica, cilindrica sau conica in care se depoziteaza, pentru scurt timp, materiale varsate. Cand inaltimea vasului este de aeelasi ordin de marime cu dimensiunile lui transversale, el poarta denumirea de buncar propriu-zis, iar cand inaltimea este mult mai mare in rapert cu dimensiunile sectiunii transversale, vasul poarta denumirea de siloz

Din punctui de vedere al destinatiei se deosebesc buncare de primire, care servesc la depozitarea materialelor pana la incarcarea lor in mijioace de transport, buncare de alimentare (continua sau discontinue) cu material a unor masini de lucru (uscatoare, amestecatoare, cristalizatoare etc.) si buncare dozatoare, care servesc la dozarea cantitatii de material din cadrul unei instalatii.

Pentru inchiderea orificiilor de evacuare ale buncarelor se prevad inchizatoare care pot fi: cu clapa cu sector simplu sau dublu sau cu tablier flexibil, actionarea lor facandu-se manual (in cazul orificiilor pana la 600 x 600 mm) sau mecanic.

Inchizatorul cu clapa consta fie dintr-un capac plan oscilant/echilibrat de o contragreutate (fig.13, a), fie dintr-o portiune de jgheab (fig.13, b), care poate lua diferite pozitii injurul unui ax de rotatie, fiind, de asemenea, echilibrat de o contragreutate.

Primul tip de inchizator se intrebuinteaza in buncare cu capacitati reduse si anume in cazurile cand, la deschiderea inchizatorului, buncarul se goleste complet intr-o repriza. Capacul de inchidere 7 este mentinut in pozitie inchisa cu ajutorul parghiei cu contragreutate 2. Pentru deschidere se trage manivela 3. Dupa golirea buncarului, nemaifiind presiunea materialului, capacul se include usor de catre contragreutate. Cu acest inchizator se poate efectua si o reglare a debitului prin variatia inclinarii jgheabului.

Cap.V.Dozatoare

Dozatoarele sunt dispozitive mecanice montate la orificiile de evacuare ale buncarelor, avand drept scop asigurarea unui debit constant al materialului reguat dupa nedesitate

Ele alimenteaza camerele de capat ale agregatelor cu tambur rotativ si transportoarele; se prevad cu inchizatoare, pentru a impiedica scurgerea de la sine a materialului din buncar.

Dupa principiul de functionare, dozatoarele pot fi:

- cu organ flexibil de tractiune (cu banda textila cauciucata, cu placi cu lanturi);
- cu miscare de rotatie (elicoidale, cu disc, cu tambur celular);
- cu miscarea oscilanta (cu carucior sau cu piston).

Ele pot fi stationare, transportabile si mobile pe roti.

Dozatorul cu banda (fig.14) poate fi orizontal (fig.14,) sau putin inclinat in rampa (fig.14, b).
Dozatorul cu banda se compune dintr-o banda textila cauciucata fara sfarsit 7, tamburul de actionare 2, tamburul de intindere 3 si rolele de sustinere 4.
Dozatorul se poate regla cu ajutorul unui sertar ce modifica inaltimea stratului de material de pe transporter. Productivitatea dozatoarelor cu banda peate ajunge pana la 3 000 m2/ha.

Dozatorul cu lanturi (fig.15) se compune dintr-un sistem de lanturi fara sfarsit,4, paralele, antrenate in miscare de un tambur poligonal 3, cu turatia de 7...20 rot/min. Datorita greutatii lanturilor. materialul care iese din buncarul 3 este franat in caderea lui pe jgheabul de alimentare 4 si poate aluneca numai cand lanturile sunt puse in miscare prin rotirea tamburului de catre mecanismul de antrenare 5. Se foloseste la alimentarea cu materiale grosolane (in bulgari).

Dozatorul elicoidal (cu inele) se utilizeaza la materiale care nu se faramiteaza. cu granulatie mica, pentru debit redus. Pentru a usura functionarea melcului (cu unul sau doua inceputuri), se prevede un scut de protectie deasupra sa, pentru a-l feri de actiunea directa a presiunii materialului din buncar. « mai multe referate din Economie