Utilaje pentru incalzire

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Utilaje pentru incalzire

Arzãtoarele trebuie completate cu rampã de alimentare cu gaze care se adapteazã cel mai bine la instalaþia cãreia îi este destinat arzãtorul. Alegerea rampei de gaze se va face cu consultarea diagramelor de cãdere de presiune dupã presiunea gazelor în sistem, debitul de gaze necesar instalaþiei pe care se monteazã ºi contrapresiunea din camera de ardere. Toate componentele arzãtorului sunt uºor de inspectat ºi nu necesita debranºarea arzãtorului de la reþeaua de gaze. Arzãtoarele sunt echipate cu o carcasã care le face deosebit de compacte, le protejeazã si le conferã o insonorizare deosebitã.

Indicã puterea în kW în funcþie de contrapresiunea , în mbar, din camera de ardere.

Curbe de presiune/debit de gaze

Indicã presiunea de gaze în mbar (în punctele Pi ºi Pt ale rampei de gaze) necesarã pentru obþinerea unui debit dat în m3/h. Presiunile sunt mãsurate cu arzãtorul în funcþiune ºi o presiune în camera de ardere de 0 mbar. Când camera este sub presiune, presiunea de gaze necesarã se obþine adãugând valoarea presiunii camerei la cea data de diagramã. Combustibilul gazos este de obicei transportat din punctul de depozitare-exploatare cãtre utilizator printr-o linie de conducte, ce pot fi mai mult sau mai puþin ramificatã numitã reþea de alimentare cu gaz. În interiorul conductelor, gazul are o presiune variabilã cu câteva zeci de bari pentru conductele de alimentare principale, ºi cu câteva zeci de mbar pentru conductele de alimentare finalã a gazului cãtre utilizator. Principala problemã a reþelelor de distribuþie a combustibililor gazoºi este variaþia presiunii de alimentare. Orice instabilitate de presiune în cadrul reþelelor de distribuþie face ca arzãtorul sã funcþioneze incorect. Pentru a evita astfel de probleme, presiunea de alimentare a combustibilului gazos cãtre capul de combustie va fi:

• mai mare decât o valoare minimã care poate depãºi pierderea de presiune datoratã capului de combustie ºi contrapresiunea din camera de combustie a generatorului de cãldurã
• mai micã decât valoarea presiunii maxime permise declarate de fabricant
• stabilã ºi repetitivã cu privire la reglãri

Pentru a garanta aceste condiþii, alimentarea cu combustibil gazos cãtre arzãtor se face printr-o serie de echipamente de siguranþã ºi control care în ansamblu se numesc „rampã de gaz”. Modulul de conectare cuprinde un robinet manual ºi un racord antivibraþie astfel încât orice vibraþie produsã de arzãtor sã nu poatã fi transmisã întregii reþele de alimentare cu combustibil gazos. Filtrul este utilizat pentru a asigura filtrarea oricãror particule ce pot fi prezente în gaz ºi pot dãuna etanºeitãþii valvei de siguranþã ºi celei de închidere.

Scopul reductorului de presiune este acela de a reduce presiunea gazului din reþea ºi de a menþine constantã presiunea de alimentare, independent de presiunea de intrare ºi de debit. Reducerea presiunii ºi stabilizarea se face utilizând un sistem tip membranã acþionat de un resort care controleazã deschiderea închizãtorului utilizând pârghiile. Reductorul de presiune ºi dispozitivele de siguranþã sunt necesare dacã presiunea gazului din reþea este mai mare decât valoarea maximã stabilitã de fabricant pentru dispozitivele din amonte.

1. Robinet de intercepþie cu garanþie de etanºare la 1 bar ºi pierdere de presiune 0,5 bar
2. Racord antivibraþie
3. Prizã presiune gaze pentru mãsurarea presiunii
4. Filtru de gaze
5. Regulator de presiune gaze
6. Dispozitiv control presiune minimã a gazelor (presostat)
7. Electrovalvã de siguranþã clasa A. Timp de închidere Tc 1”
8. Electrovalvã de reglaj cu deschidere lentã sau în mai multe trepte, clasa A, cu dispozitiv de reglaj al debitului de gaze incorporat. Timp de închidere Tc 1”
9. Dispozitiv de reglare a debitului de gaze, în mod normal încorporat în electrovalvã 7 sau 8
10. Cap de ardere
11. Dispozitiv control presiune minimã aer
12. Dispozitiv control presiune maximã de gaze (peste 350 kW)
13. Dispozitiv control etanºeitate

Legendã
Pi Presiune de intrare (cap de ardere + rampã)
Pt Presiune la capul de ardere

Montajul pe cuptor

Se fixeazã flanºa 2 cu ajutorul celor patru ºuruburi 3 intercalând garnitura izolantã 4 ºi eventual ºnurul izolant 5. Se Introduce arzãtorul în flanºã astfel ca tunul sã pãtrundã în camera de ardere. Se strânge ºurubul 1 pentru a fixa arzãtorul.

Montarea cu prizã de aspiraþie pentru ardere etanºã. Kit-ul este compus din:
1. Tub flexibil din oþel cu lungime maximã de 3 metri
2. Colier metalic pentru etanºarea tubului flexibil din oþel
3. Tub rigid cu diametrul de 60 mm pentru traversarea peretelui
4. Terminal anti-vânt amplasat în afara încãperii
5. Cot 90° ºi garniturã

Dimensiunile flãcãrii
Dimensiunile flãcãrii sunt influenþate de excesul de aer, de forma camerei de ardere, de tipul de parcurs al gazelor arse în cuptor (direct/cu întoarcere), de presiunea din camera de ardere.

A Diametrul flãcãrii
B Lungimea flãcãrii
C Diametrul tubului de testare
D Lungimea tubului de testare

Poziþia electrozilor
Arzãtorul este echipat cu doi electrozi de aprindere ºi cu un electrod de control. Poziþionarea electrozilor este prezentatã în figura de mai jos. Electrozii de aprindere ºi de control nu trebuie sa atingã niciodatã deflectorul de flacãrã, tunul de ardere sau alte piese metalice, în caz contrar existã riscul de a fi scoºi din funcþiune, compromiþând astfel funcþionarea arzãtorului.

Schema electricã a arzãtorului EM 26-E


Legendã
EC Electrod de control
F Siguranþã fuzibilã
FA Filtru antiparazitare
IG Întrerupãtor general
Ima Întrerupãtor pornire/oprire
LI Lampã semnalizare întrerupãtor
MB Motorul arzãtorului
MPE Regleta borne caseta de control PA Presostat de aer
PGm Presostat gaze minimum
TC Termostatul cazanului
TR Transformator de aprindere
TS Termostat de siguranþã
VP Valva principalã de siguranþã
VS A doua valvã de siguranþã

Schema electricã a arzãtorului EM 36-E




Legenda

BRM Bobina releu motor
CF Comanda de funcþionare
CRT Contact releu termic
EC Electrod de control
F Siguranþã fuzibilã
FA Filtru antiparazitare
IG Întrerupãtor general
Ima Întrerupãtor pornit/oprit
I.A.M. Întrerupãtor Automat./Manual.
MB Motor arzãtor
MR Regleta de conexiuni auxiliare
MS Regleta de conexiuni a
servocomenzii MPE Regleta de conexiuni a casetei de control
MRM Regleta de conexiuni a regulatorului de modulaþie
S Sondã
TC Termostatul cazanului
Tmf Termostat de modulare a doua flacãrã
TP Timer
TR Transformator aprindere
VP Valva principala de sigur.
VS A II-a valva de siguranþã
SB Bloc lampa avertizare la distanta de modulare
PA Presostat de aer
PGm Presostat gaze minimum
RT Releu termic

În funcþie de dispozitivul cãruia îi este aservitã servocomanda de acþionare a clapetei de aer, existã douã tipuri de funcþionare a arzãtorului în douã trepte progresive, dacã dispozitivul de comandã este de genul tot sau zero (on/off), sau cu modulare continuã a flãcãrii, dacã dispozitivul este de tip modulant.

Funcþionarea în douã trepte succesive

Diagrama aratã cã fazele de oprire, pre-ventilatie, de formare a flãcãrii
ºi de trecere la puterea maximã

Servocomanda pune valva în douã poziþii posibile: poziþia de deschidere minimã (treapta I-a) ºi de deschidere maximã (treapta II-a). Acest mod de funcþionare se numeºte în douã trepte progresive, întrucât trecerea de la o treaptã la alta se face în mod gradual ºi linear, fãrã nici un salt.
Diagrama pune în evidenþã urmãtoarele faze caracteristice:
a) Secvenþa oprire: când arzãtorul este oprit, clapeta de aer este în poziþia închis pentru a împiedica aerul sã pãtrundã în camera de ardere ºi coº ºi astfel sã le rãceascã.
b) Secvenþa de pre-ventilaþie: clapeta de aer se aºeazã în poziþia sa de deschidere maximã ºi revine în poziþia de închidere parþialã corespunzãtoare debitului de pornire (cu fluxul de gaze în continuare închis).
c) Secvenþa formãrii flãcãrii de pornire: se produce alimentarea bobinelor electrovalvelor de gaze iar regulatorul de gaze este parþial deschis, în funcþie de presiunea aerului de pornire.
d) Secvenþa de trecere la flacãra principalã sau treapta II-a: servocomanda acþioneazã deschiderea aerului (pânã la debitul maxim reglat) a cãrui creºtere de presiune provoacã la rândul sãu creºterea progresivã a debitului de gaze.
e) Secvenþa de trecere de la debit maxim la treapta I-a: la comanda termostatului/presostatului (regulator), servocomanda determinã închiderea aerului.
Ca urmare, scãderea de presiune la nivelul capului de ardere determinã reducerea progresivã a fluxului de gaze pânã se ajunge la debitul minim.
Arzãtorul repetã trecerile de la prima treaptã la a doua ºi invers la treapta întâia sau se opreºte complet, totdeauna în funcþie de comanda datã de regulatorul cuptorului cãtre servocomandã. « mai multe referate din Fizica