Uniunea economica si monetara

5x puncte

categorie: Economie

nota: 9.17

nivel: Liceu

Toba AlexandruB 1405Statele Unite Ale AmericiiIndustria īn regiunile economico - geografice1. Regiunea New England (Noua Anglie)Situat? īntre ??rmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson ?i grani?a cu Canada, regiunea New England cuprinde ?ase dintre cele mai mici state ale federa?iei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrīnd 6% din popula?ia ??rii si participīnd cu peste 8% la[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Uniunea economica si monetara

Toba AlexandruB 1405Statele Unite Ale AmericiiIndustria īn regiunile economico - geografice1. Regiunea New England (Noua Anglie)Situat? īntre ??rmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson ?i grani?a cu Canada, regiunea New England cuprinde ?ase dintre cele mai mici state ale federa?iei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrīnd 6% din popula?ia ??rii si participīnd cu peste 8% la crearea venitului national.Relieful predominant este cel colinar ?i de mun?i cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Mun?ii Appalachi), iar īn lungul v?ilor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanic?, umed? a favorizat dezvoltarea p?durilor, care formeaz? marea bog??ie a statelor din aceast? parte nordic? a S.U.A.Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabric? textil? dateaz? din anul 1790) a fost legat? de existen?a unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, līn?, piei etc.) ?i de masa emigran?ilor din Anglia, specializat? īn manufactura textil?. Din a doua jum?tate a secolului al XIX-lea, pe baza calific?rii for?ei de munc? ?i a existen?ei unor c?i de comunica?ii ?i porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat ?i ramurile industriei grele, mai ales cea a construc?iilor de ma?ini. Ast?zi, al?turi de ramurile ?i subramurile tradi?ionale, au o deosebit? importan?? ?i industria de ma?ini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic ?i electronic?, de motoare de avioane, industria alimentar? (lactate, pe?te, tutun), chimic? ?i industria prelucr?rii lemnului.O re?ea deas? de c?i ferate ?i ?osele, ca ?i numeroase porturi, asigur? acestei regiuni leg?turi lesnicioase cu restul ??rii. Centrul care polarizeaz? īntreaga activitate economic? si social-cultural? a regiunii este ora?ul Boston, care īmpreun? cu o serie de ora?e-satelit : Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formīnd a opta conurba?ie, ca m?rime, din cadrul S.U.A. Capital? a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale ??rii ?i principalulcentru vechi, industrial al regiunii New England. Ora? vechi, fundat de John Whinthrop īn anul 1630, Boston a fost, pīn? īn a doua jum?tate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare ora? din America de Nord, dup? care a fost dep??it de alte ora?e ca: New York, Philadelphia etc. Īn prezent este un ora? cu activit??i multiple, func?ia principal? fiind cea industrial?. Īn Boston sīnt concentrate 1/6 din num?rul muncitorilor regiunii New England ?i 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante īntreprinderi apar?in industriei piel?riei ?i īnc?l??mintei, electrotehnice, textile, confec?iilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate īn zona portuar? ?i īn suburbii.Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911 000 locuitori cu suburbiile). Ora?ul este situat pe ??rmul Oceanului Atlantic, īn interiorul Golfului Narragansett ; a fost fondat īn anul 1636 ?i este capitala. statului Rhode Island, īndeplinind ?i importante func?ii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarc? industria constructoare de ma?ini, electrotehnic?, textil? ?i chimic?. Portul, avīnd o serie de avanporturi situate pe ??rmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual ?i este specializat īn exportul produselor agricole ?i īn cabotaj.Īn statul Connecticut se afl? cīteva ora?e mai mici, importante īns? prin specializarea industriei lor ca ?i prin activit??ile comerciale ?i culturale. Ora?ul Hartford este capitala statului ?i unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de ma?ini-unelte ?i motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societ??i de asigurare din S.U.A. Pe t?rmul Oceanului Atlantic sīnt situate porturile: New Haven (761 000 locuitori), puternic centru industrial ?i cultural, aici aflīndu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) ?i New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fabrici textile ?i alimentare.Īn partea de nord a regiunii New England ora?ele sīnt pu?in numeroase, īn general mici, cel mai important fiind Portland (162 000 locuitori) īn statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafin?rii din Montreal (Canada).Statele din nordul regiunii au o industrie mai pu?in dezvoltat?, dar sīnt cunoscute prin marile resurse forestiere ?i dezvoltarea agriculturii (cartoful ?i cre?terea p?s?rilor). Un loc important īl de?ine turismul, mai ales īn statul Maine, īn care se īntīlnesc peste 2500 de lacuri īn preajma c?rora s-au dezvoltat. numeroase sta?iuni, centre sportive ?i de vīn?toare. F?r? a ocupa o suprafa?? prea mare, situat? īn marginea de nord-est a ??rii, New England este, īn mod cert, o regiune deosebit?, atīt ca peisaj geografic, cīt ?i īn privin?a tradi?iei ?i a specializ?rii industriale. Ea constituie nucleul din care s-a format marele stat federal de ast?zi.2. Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantic?)Īntinzīndu-se de la t?rmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson, Delaware, Chesapeake), pīn? la Mun?ii Appalachi ?i ??rmurile sudice ale lacurilor Ontario ?i Erie, regiunea Central atlantic? ocup? 4% din suprafa?a t?rii, de?inīnd 20% din popula?ie, 40% din activul b?ncilor, 33% din volumul comer?ului interior ?i peste 25% din valoarea industriei prelucr?toare a t?rii. Fluviile : Hudson, cu afluentul s?u Mohawk, Delaware, Potomac, St. Lawrence, īn nord, iar īn extremitatea vestic?, rīul Ohio, au īnlesnit mult stabilirea leg?turilor īntre partea de est ?i cea de vest a regiunii. Appalachii centrali, care ocup? cea mai mare parte a teritoriului, continu? spre est cu Piemontul preappalachian ?i cu Cīmpia litoral? atlantic?. Īn extremitatea de nord se afl? Mun?ii Adirondacks, iar spre nord-vest se īntinde Platoul Marilor Lacuri. Varietatea reliefului ?i a structurii geologice asigur? existen?a unor importante resurse de subsol (c?rbune, petrol) a c?ror. valorificare este avantajat? ?i de apropierea de ??rmul Oceanului Atlantic. Īn secolele al XVIII-leā ?i .al XIX-lea, dup? ce au fost descoperite, marile z?c?minte de c?rbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au īnceput s? se dezvolte industria siderurgic? ?i constructoare de ma?ini. Īn acela?i timp, īn marile ora?e-porturi au fost create industrii legate de importul de materii prime ?i de mīn? de lucru ieftin? datorat? afluxului de imigran?i din Europa. Prin construirea canalului care leag? Lacul Ontario cu fluviul Hudson a fost creat? o arter? direct? de naviga?ie īntre New York ?i Marile Lacuri, īn lungul acestuia ?i al fluviului conturīndu-se ast?zi o important? regiune industrial?. Toate aceste elemente au favorizat o cre?tere deosebit? a popula?iei, o aglomerare a acesteia īn ora?e care alc?tuiesc cea mai mare aglomerare urban? din lume denumit? "megalopolis-ul american" 1. Īn aceste condi?ii, procentul popula?iei urbane este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase ora?e mici graviteaz? c?tre marile centre polarizatoare: New York, Philadelphiā, Baltimore, Pittsburgh etc.Īn structura produc?iei industriale predomin? construc?iile de ma?ini (ma?ini unelte, electrotehnic?, utilaje ?i instala?ii industriale, construc?ii navale), bine dezvoltate fiind ?i siderurgia, chimia ?i prelucrarea petrolului, industria textil? ?i a confec?iilor si industria alimentar?.O retea extrem de deas? de c?i ferate si autostr?zi īnlesne?te leg?turile īntre marile ora?e-porturi ?i centrele industriale din vestul regiunii precum ?i cu zonele, care furnizeaz? materiile prime, unele produse industriale ?i agricole. Regiunea economico-geografic? Central-atlantic? este a?adar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atīt pe plan economic, cīt ?i īn privin?a gradului de urbanizare, dezvolt?rii serviciilor etc.Principalul centru c?tre care graviteaz? īntreaga activitate economic? a regiunii este New York, cel mai mare ora? ?i cel mai important centru al vie?ii economice ?i culturale din S.U.A. Ora?ul propriu-zis este situat la ??rmul Oceanului Atlantic, īn zona de v?rsare a fluviului Hudson, pe insulele Manhattan, Long ?i Staten, iar suburbiile se afl? pe continent, īn mare parte īn statul New Jersey: Paterson, īmpreun? cu: Clifton, Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark īmpreun? cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington, Hillside, Roselle, Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc.Zonele industriale cele mai mari se afl? īn Brooklyn, īn apropierea portului, cu īntreprinderi specializate īn construc?ii navale, prelucrarea petrolului, produc?ia chimic?, de piel?rie ?i īnc?l??minte. Alte zone industriale se contureaz? īn cartierul Queens, cu īntreprinderi electrotehnice, chimice, poligrafice ?i alimentare, īn cartierele Bronx ?i Staten Island cu mari uzine siderurgice, constructoare de ma?ini ?i chimice. O mare īnsemn?tate o are ?i zona, preor??eneasc?, de?in?toare a 50% din valoarea industriei New York-ului. New York este ?i un mare nod de comunica?ii, fiind primul nod maritim, portul, cu numeroasele sale avanporturi (Bayonne, Newark, Jersey City, Gulfport, Perth Amboy etc.), avīnd cheiuri īn lungime de peste 1500 km ?i un trafic anual de 149 milioane tone, de?inīnd primul loc īntre porturile ??rii. Traficul de cabotaj este foarte īnsemnat, fiind reprezentat prin petrol (peste 40 milioane tone), pe?te, produse lemnoase ?i agricole. Pentru comer?ul interna?ional, portul New York se distinge prin traficul de produse industriale ?i importul de produse agricole tropicale, metale neferoase etc.Ca nod feroviar are o deosebit? importan?? pentru leg?turile cu zona Marilor Lacuri, din New York pornind 11 magistrale, īntre care magistrala New York Central, cu patru linii, īnregistreaz? cel mai intens trafic de m?rfuri ?i c?l?tori din ?ar?. Dintre numeroasele g?ri, cea mai mare este Pennsylvania Station, situat? īntr-o cl?dire nou?, care are un trafic zilnic de 800 trenuri cu peste 500 000 de c?l?tori. Al doilea mare centru al regiunii Central-atlantice este Philadelphia, a?ezat pe fluviul Delaware, la confluen?a acestuia cu rīul Schwylkill ?i īn apropierea v?rs?rii fluviului īn estuarul Delaware. Incluzīnd suburbiile Camden, Trenton, Abington, Chester, Wihnington etc. Philadelphia formeaz? o mare conurba?ie, a patra īn cadrul S.U.A., cu 4,9 milioane locuitori. Philadelphia a fost fondat de Arthur Penn īn anul 1682, iar apropierea de resursele energetice (c?rbunii din Appalachi, petrolul din Pennsylvania, hidroenergia de pe rīul Delaware) au influen?at dezvoltarea timpurie a industriei. Acest ora? īn care s-a semnat, la 4 iulie 1776, Declara?ia de independen??, a cunoscut, īntre anii 1790-1800, ?i func?ia de capital? a S.U.A. Leg?turile pe mare, īnlesnite de adīncimea fluviului ?i a estuarului, au permis o intens? activitate portuar?, chiar dac? ora?ul se afl? la 150 km dep?rtare de ocean. Vechimea dezvolt?rii industriale a dus la o īnalt? specializare a produc?iei ?i a for?ei de munc?, īn prezent Philadelphia fiind printre marile centre industriale ale ??rii, specializat īn industria siderurgic?, construc?ii navale, locomotive ?i vagoane, ma?ini-unelte, prelucrarea petrolului, industria petrochimic?. textil?, confec?ii, īnc?l??minte, poligrafic?, zah?r, ?igarete, conserve, alimente concentrate etc. Zonele industriale se afl? īn partea de sud a ora?ului, īn lungul fluviului Delaware ?i īn partea de vest, unde se g?se?te, printre altele, ?i o central? electronuclear?.Activitatea de transport este legat?, īn primul rīnd, de func?ia portuar?. Cu un trafic anual de 58;9 milioane tone, portul este specializat īn importul de petrol, minereu de fier, metale neferoase, produse alimentare, material lemnos etc. ?i īn exportul de produse petroliere, siderurgie, c?rbuni etc. Īn apropiere se afl? ?i porturile petroliere Marcus Hook (22 milioane tone) ?i Yaulsboro (25,5 milioane tone). De asemenea, este un mare nod feroviar ?i rutier, iar aeroportul s?u interna?ional amplasat īn Elmwood are un trafic anual de 3,8 milioane pasageri.La sud de Philadelphia, pe ??rmul estuarului Chesapeake, se afl? ora?ul Battirnoye, care poart? numele lordului Baltimore, primul proprietar din Maryland. Īntemeiat īn anul 1729, ora?ul are ast?zi o popula?ie de 2,1 milioane de locuitori, īmpreun? cu suburbiile, fiind unul dintre marile centre industriale, comerciale ?i financiare ale S.U.A. Activitatea portuar? intens? a u?urat mult procesul dezvolt?rii sale industriale. Instala?iile portului se īntind pe o lungime de 64 km ?i desf??oar? un trafic anual de 46,6 milioane tone ; datorit? unor leg?turi feroviare foarte bune, hinterlandul s?u ajunge pīn? īn statul Ohio. Prin port se export? mari cantit??i de cereale, c?rbuni, produse animaliere ?i industriale. Importul este predominat de minereurile de fier, concentratele de metale neferoase, produsele agricole etc. Ora?ul este deservit ?i de cīteva aeroporturi, mai important fiind Friendship.Industria existent? prelucreaz? diverse materii prime aduse din regiunea Marilor Lacuri, Appalachi, din regiunile sudice sau din import. Se remarc?, īn special, ramurile industriei grele: siderurgice, construc?ii navale, avioane, metalurgie neferoas?, prelucrarea petrolului, chimic?. Sīnt bine dezvoltate ?i industria conservelor, textil? ?i a confec?iilor, a tutunului etc.Activitatea cultural? este bine reprezentat? (Universitatea John Hopkins-Mary-land, Academia de ?tiin?e-Maryland etc.).Pittsburgh este situat īn centrul marelui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o veche a?ezare de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816 devine ora?. Popula?ia sa este de 604 300 locuitori, dar atinge circa 2,4 milioane locuitori īmpreun? cu suburbiile ?i ora?ele-satelit : Penn Hills, Wilkinsburg, McKeesport, Mount Lebanon, Baldwin etc.Pozi?ia deosebit de favorabil?, la confluen?a rīurilor Allegheny ?i Monongahela, care formeaz? rīul Ohio, i-a u?urat stabilirea leg?turilor cu Marile Lacuri ?i t?rmul Oceanului Atlantic. Numeroase c?i ferate ?i ?osele converg spre Pittsburgh, conferindu-i rolul de mare nod de comunica?ii. Activitatea portuar? este intens?, cu un trafic de peste 14,5 milioane tone m?rfuri anual, īn mare parte c?rbuni ?i minereuri de fier.Activitatea economic? de baz? este īns? cea industrial?, ramura principal?, metalurgia feroas?, fiind reprezentat? prin mari uzine, iar ora?ul trecīnd drept primul centru siderurgic al t?rii (circa 30 milioane tone o?el anual), unde o pondere deosebit? o au uzinele firmei U. S. Steel Corporation. Sīnt bine dezvoltate ?i alte ramuri industriale: cocso­ chimia, construc?ia de ma?ini grele, utilaje industriale, material feroviar, chimic?, electrotehnic?, sticl?rie ?i ceramic?. Īn apropiere, la Shippingport, a fost construit? una dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A.Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la ??rmul Lacului Erie, in punctul din care porne?te New York State Barge Canal care face leg?tura īntre Marile Lacuri ?i Oceanul Atlantic. Cunoscut din secolul al XVIII-lea, ora?ul devine īn secolul nostru un mare port ?i centru industrial. Apropierea de cascada Niagara ?i deci de amenaj?rile hidroelectrice de aici a fost un alt factor care a influen?at dezvoltarea industriei, bine reprezentat? prin cea siderurgic? (īn suburbia Lackawanna), industria electrotehnic?, de utilaje industriale, chimic?, alimentar?.Nod de comunica?ii navale (traficul portului atinge 11,7 milioane tone anual), feroviare, rutiere ?i aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este ?i un important centru comercial. Īn ora? se afl? un muzeu de istorie, altul de ?tiin?e, galeria de art? Allbright-Knox, a gr?din? zoologic? ?i alte obiective turistice.Īn lungul lui New York State Barge Canal se īntīlnesc trei importante centre industriale: Rochester (970 000 locuitori, īn cadrul SMSA), Syracuse (643 000 locuitori tot īn cadrul SMSA) ?i UticaRome (343 000 locuitori). O aglomera?ie urban? deosebit? o formeaz? Albany, situat pe fluviul Hudson, capitala. statului New York, cu 420 000 locuitori, īn care se afl? cea mai mare universitate din S.U.A., New York State University. Centre industriale mari se īntīlnesc ?i īn statul Pennsylvania: Allentown-Bet­ hlehem-Easton (608 000 locuitori), Harrisburg (422 000 locuitori), care este ?i capitala statului etc.3. Regiunea East North Center (Central-nord-estic?)Situat? īn sudul lacurilor Superior, Michigan, Huron ?i Erie, motiv pentru care mai este denumit? ?i regiunea Marilor Lacuri, ocup? 9% din suprafa?a ??rii, iar īn cuprinsul ei tr?ie?te circa 25% din popula?ia S.U.A. Īn acela?i timp concentreaz? peste 40% din valoarea produc?iei industriale a ??rii ?i aproximativ 25% din cea agricol?. Cadrul natural al regiunii este format dintr-un relief nu prea īnalt, br?zdat de ape, īn care glacia?iunea a incrustat adīncile cuvete ale Marilor Lacuri nordamericane. Spre sud altitudinea scade, trecīndu-se la un relief de cīmpie.Existen?a Marilor Lacuri ?i a rīurilor Ohio ?i Mississippi, īntre care se īntinde regiunea, ofer? condi?ii naturale deosebit de favorabile dezvolt?rii transporturilor. Formarea curen?ilor de transport al minereului de fier din Minnesota ?i al c?rbunelui din Pennsylvania pe Marile Lacuri ?i pe Ohio a stat la baza apari?iei unor puternice centre industriale, mai ales īn porturile situate la ??rmul lacurilor. Regiunea de?ine ins? ?i resurse proprii de subsol: c?rbuni (Indiana, Illinois), petrol (Illinois, Ohio, Michigan), minereuri de fier (Wisconsin, Michigan), cupru (Michigan), care sīnt īn prezent intens valorificate.Īn leg?tur? cu re?eaua foarte intens? a c?ilor de comunica?ie au ap?rut numeroase centre care produc mijloace de transport, īndeosebi automobile, ramur? care ?i-a g?sit cea mai avantajoas? dezvoltare īn statul Michigan. Bogatele resurse agricole au favorizat o puternic? concentrare a industriei alimentare, a īngr???mintelor chimice ?i ma?inilor agricole. Porturile de la Marile Lacuri au un trafic deosebit de intens. Īn afara marilor porturi Chicago, Toledo, Detroit, Cleveland se īntīlnesc ?i alte numeroase porturi cu trafic anual ridicat Milwaukee (circa 8,5 milioane tone), Sandusky (circa 6 milioane tone), Lorain (circa 7 milioane tone), ConneautOhio (peste 7 milioane tone), Kewaunee (circa 3,5 milioane tone), Calcite-Michigan (peste 13 milioane tone), Port Inland-Michigan (peste 9 milioane tone), Ashtabula (peste 10 milioane tone) etc.Metropola economic? a regiunii este ora?ul Chicago, situat pe ??rmul sudic al Lacului Michigan ?i traversat de rīurile Chicago ?i Calumet, fiind al doilea ora? al S.U.A. dup? num?rul de locuitori. Īmpreun? cu numeroasele sale suburbii si orase satelit (Evanston, Skokie, Calumet, Chicago Haights, Blue Island, Whiting, Hammond, East Chicago, Gary etc.) situate pe teritoriile statelor Illinois ?i Indiana, formeaz? o conurbatie de 7 milioane locuitori ,a doua din S.U.A.Īn cadrul economiei S.U.A. este primul port interior ?i centru feroviar ?i al doilea ora?, dup? volumul produc?iei industriale, importan?a financiar? ?i comercial?.Ora?ul Chicago este situat la cap?tul sudic al marelui sistem de naviga?ie interioar? reprezentat de cele cinci lacuri nord-americane ?i de fluviul St. Lawrence. Dezvoltarea sa este legat? de secolul al XIX-lea (īn anul 1804 a fost īntemeiat? prima a?ezare, iar din 1837 a devenit ora?), cīnd se construiesc c?ile ferate ?i canalul navigabil dintre Lacul Michigan ?i rīul Illinois, care fac ca ora?ul s? devin? un mare nod de circula?ie. Aceasta a favorizat amplasarea unor industrii de prelucrare a produselor agricole (conserve de carne, uleiuri etc.), iar la īnceputul secolului al XX-lea, a industriei metalurgiei feroase ?i a construc?iilor de ma?ini. Īn concordan?? cu extinderea func?iilor sale, ora?ul s-a m?rit, īntinzīndu-se spre nord ?i sud-est, īn lungul Lacului Michigan.Datorit? importan?ei ?i influen?ei lui economice, ora?ul Chicago trece ast?zi drept capital? neoficial? a p?r?ii interioare a ??rii.Chicago este ?i un centru de convergen?? a numeroase conducte magistrale de petrol ?i de gaze naturale prin care se transport? īnsemnate cantit??i de hidrocarburi din centrul ?i sudul ??rii.Activitatea industrial?, puternic impulsionat? de marea īntret?iere de c?i de comunica?ii, are un caracter complex. Īn regiunea industrial? Chicago sīnt concentrate peste 15 mii īntreprinderi, cu peste 1,2 milioane de salaria?i.Ramurile industriei grele sīnt preponderente: metalurgia feroas? (cu marile uzine de la Gary-7,5 milioane tone o?el anual ?i Calumet-6,5 milioane tone o?el anual), construc?ii de material feroviar, automobile, electrotehnic?, ma?ini agricole (McCormick; una din marile uzine de tractoare ale S.U.A.); utilaj electronic ?i de telefonie, apoi prelucrarea petrolului, cu marile rafin?rii Whiting, East Chicago, Gary, Calumet. Īn total, capacitatea rafin?riilor din zona ora?ului Chicago este de SS,4 milioane tone. Īn preajma lor s-au dezvoltat puternice complexe petrochimice. Īntre alte ramuri se remarc? ?i industria c?rnii (marile abatoare . din sudul ora?ului), a prelucr?rii lemnului, mor?ritului, confec?iilor, īnc?l??mintei, tip?riturilor.Cea mai mare parte a industriei este concentrat? īn partea de sud ?i sud-est a ora?ului. Chicago este totodat? ?i un mare centru financiar ?i comercial, dup? activul s?u grupul financiar din Chicago fiind al patrulea din S.U.A. Aici ī?i au sediul marile b?nci: "Continental Illinois National Bank and Trust", "First National Bank of Chicago" etc. ?i importante firme industriale: "Pullman", "McCormick",Swift" "Admiral", "Sunbean", "Armour", "Zenith", "International Harvester" ?.a. Activitatea comercial? este reprezentat? prin 75 mari antreprize ?i peste 55 000 de magazine.Detroit, al doilea mare ora? al regiunii, este situat pe rīul Detroit ?i la ??rmul Lacului St. Clair, prin care trec c?ile navigabile dintre lacurile Huron ?i Erie. Pozi?ia sa geografic? favorabil? a īnlesnit o rapid? dezvoltare a c?ilor de comunica?ie ?i comer?ului. Īn secolul nostru, odat? cu construirea, dup? anul 1909, la Dearborn, a primei uzine de automobile Ford, Detroit s-a extins mult, devenind un mare centru urban ?i industrial al S.U.A.Popula?ia sa atinge aproape milioane locuitori, iar īmpreun? cu o serie de ora?esatelit: Dearborn, Hamtramck, Warren, River Rouge, Ecorse, Melvindale, Ferndale, Roseville etc. formeaz? o conurba?ie de 4,9 milioane locuitori, a cincea din S.U.A.Func?ia principal? a ora?ului este cea industrial?, fapt eviden?iat de num?rul ridicat al unit??ilor cu acest profil; de num?rul mare de muncitori ocupa?i īn acest sector, neatins de nici unul dintre marile ora?e americane, reprezentīnd jum?tate din popula?ia activ?. Marele poten?ial industrial a atras mul?i imigran?i (aproape 3/5 din popula?ie) ?i popula?ie de culoare (circa 1/ 10).Pentru industria ora?ului rolul hot?rītor 1-a avut construirea uzinelor de automobile. Ast?zi, Detroit este "capitala automobilului american", cel mai mare centru al produc?iei de automobile din īntreaga lume. Īn ora?, dar mai ales īn suburbiile sale, func?ioneaz? uzine ale celor trei mari firme din industria construc?iilor auto ale S.U.A.: General Motors, Ford Motor ?i Chrysler. Cea mai mare este uzina River Rouge din Dearborn, a firmei Ford Motor, care execut? toate procesele de produc?ie, inclusiv producerea accesoriilor, īntr-un complex de fabrici cu circa 80 000 de salaria?i. De remarcat specializarea īn toate ramurile care au contingen?? cu automobilul: cauciuc sintetic, anvelope. sticl?rie, metalurgie feroas?, textil?, aluminiu, prelucrarea petrolului etc. Dup? cel de-al doilea r?zboi mondial s-au dezvoltat ?i alte ramuri: construc?ia de tractoare, avioane, motoare electrice, produc?ia de r?zboi. Mai pu?in īnsemnate sīnt industria lemnului ?i industria alimentar?. Dup? volumul global al industriei, ora?ul ocup? locul al patrulea īn S.U.A. (dup? New York, Chicago, Los Angeles). Īn statul Ohio se afl? ora?ul Cleveland, situat pe ?ārmul sudic al Lacului Erie. Fondat īn anul 1796 ?i declarat ora? īn 1836, Cleveland este un mare centru industrial ?i financiar al S.U.A., cu o popula?ie de 2,05 milioane locuitori (fmpreun? cu suburbiile). Īn trecut a fost centrul produc?iei petroliere ?i sediul marii companii Standard Oil, creat? de Rockefeller. De?i azi rezervele de petrol locale au fost sec?tuite, industria de prelucrare mai are Īnc? o importan?? destul de mare. Dezvoltarea deosebit? a ora?ului s-a datorat construc?iei canalului care īl leag? de rīul Ohio, ora?ul devenind un mare nod de comunica?ii navale, terestre ?i aeriene (Hopkins Airport are un trafic anual de 5,8 milioane pasageri).Func?ia industrial? este reprezentat? prin mari uzine siderurgice, de ma?iniunelte (locul al doilea īn S.U.A.), electrotehnice, automobile, ?antiere navale, prelucrarea petrolului ?i petrochimia, textil? , ?i confectii, hīrtie etc. Din punct de vedere economic, Cleveland este debu?eul marelui bazin carbonifer din nordul Mun?ilor Appalachi.Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un mare centru industrial situat pe rīul Ohio, fondat īn 1788 ?i declarat ora? īn 1819, fiind specializat īn produc?ia de ma?ini-unelte, mecanic? de precizie, siderurgie, electrotehnic?, avioane, alimentar?, chimic?, instrumente muzicale ; este nod feroviar, port fluvial activ (circa 7,5 milioane tone) ?i are un aeroport cu un trafic anual de 2,7 milioane pasageri. Al?turi de activitatea economic?, īn ora? se desf??oar? o intens? via?? cultural? (are dou? universit??i cu circa 50 000 studen?i, Conservator, Academie de arte, muzee).Columbus (1 058 000 locuitori, cu suburbiile), situat īn partea central? a statului Ohio, este capitala acestuia ?i important centru cultural (Ohio State University cu 46 000 studen?i) ?i comercial, func?ii ce au dus la cre?terea rapid? a popula?iei. Dintre cele mai mari centre urbane ale statului Ohio (care se num?r? printre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, īn cadrul S.U.A.) amintim: Dayton (857 000 locuitori), Toledo (781 000 locuitori), Youngstown (544 000 locuitori) ?i Akron (682 000 locuitori), toate puternice centre industriale ?i comerciale.Īn statul Indiana se distinge ora?ul Indianapolis (1,1 milioane locuitori, cu suburbiile), capitala statului, mare nod feroviar, rutier ?i aerian (2,6 milioane pasageri anual) ?i important centru al industriei alimentare, de ma?ini agricole ?i mijloace de transport. Popula?ia ora?ului a crescut foarte mult īn ultimul timp_ Ora?ul posed? un circuit de curse de automobilism, pe care se desf??oar? anual Marele premiu de automobilism al S.U.A_ (pe 500 mile) celebru īn lumea īntreag?.Īn statul Wisconsin se afl? ora?ul Milwaukee (1,4 milioane locuitori, fmpreun? cu suburbiile), mare centru industrial pe ??rmul Lacului Michigan, situat īntr-o zon? de puternic? concentrare a industriei siderurgice, a construc?iilor de ma?ini (nave, produse electrotehnice, ma?ini agricole etc.). Este bine cunoscut prin fabricile sale de īnc?l??minte, produse lactate, tricotaje ?i mai ales ca mare centru mondial al produc?iei de bere. Ora?ul a fost fondat de coloni?tii germani dup? anul 1830 ?i are un aspect pitoresc, cu numeroase parcuri ?i gr?dini. Este un port activ la Lacul Michigan, iar aeroportul s?u īnregistreaz? un trafic anual de 2,1 milioane pasageri. 4. Regiunea West North Central (Central-nord-vestic?)Sub aceast? denumire sīnt cuprinse statele situate la vest de fluviul Mississippi, pīn? la limita Mun?ilor Stīnco?i, spre sud pīn? la valea rīului Arkansas, iar īn nord pīn? la grani?a cu Canada. Relieful regiunii, care mai este denumit? ?i "Vestul Mijlociu", este format din Podi?ul Preriilor ?i din Podi?ul Missouri, continuate spre sud cu Podi?ul Ozark. Este patria īntinselor prerii, cea mai mare zon? de cultur? a cerealelor din S. U.A. Regiunea ocup? 19% din suprafa?a ??rii ?i are 9% din popula?ia sa, fiind specializat? īn exploatarea minereului de fier (90% din produc?ia na?ional?), a minereurilor de plumb (50%) ?i de zinc (25%), formīnd, totodat?, baza produc?iei de grīu, de porumb ?i de cre?terea animalelor.Īn afar? de aceasta dispune ?i de resurse de petrol īn statele Kansas ?i Missouri, unde se afl? ?i o dezvoltat? industrie de prelucrare ?i chimizare, la Kansas City, Wichita, El Dorado etc.Industria prelucr?toare este reprezentat? mai ales prin cea a mor?ritului, a c?rnii, lemnului, celulozei ?i hīrtiei, ma?ini agricole, mijloace de transport, metalurgie feroas? ?i neferoas? etc. Activitatea industrial? este concentrat? īn marile ora?e, determinīnd o cre?tere treptat? a popula?iei urbane.Minneapolis, īmpreun? cu ora?ul vecin St. Paul, sīnt situate pe malurile lui Mississippi, īn punctul de unde fluviul īncepe s? fie navigabil, formīnd o conurba?ie de 2,0 milioane locuitori. Este un important centru industrial, specializat īn industria alimentar? (mor?rit, produse lactate, conserve, uleiuri etc.), industria textil?, a piel?riei ?i īnc?l??mintei, a lemnului, mobilei, celulozei ?i hfrtiei, poligrafic?. ine reprezentat? este ?i industria constructoare de ma?ini : ma?ini agricole, vagoane, electrotehnic?, montaj de automobile etc. Se remarc? ?i ca un īnsemnat centru de transporturi (nod feroviar cu 12 linii, port fluvial, mare aeroport interna?ional cu 7,2 milioane pasageri anual). Ora?ul este situat īntr-o regiune cu numeroase parcuri ?i lacuri de un pitoresc deosebit, dintre care cel mai cunoscut este Minnehaha Park.Kansas City (1,3 milioane locuitori īmpreun? cu suburbiile) este situat la confluen?a lui Missouri cu rful Kansas. fiind format, practic, din dou? ora se cu acela?i nume, care apar?in statelor Missouri ?i Kansas ?i care au fost īntemeiate la. īnceputul secolului al XIX-lea. Activitatea principal? este cea comercial? ?i de transport ; aici se g?sesc mari abatoare ?i pie?e de vite ?i grīne, ora?ul īnscriindu-se drept primul centru al S.U.A. īn tranzitul de animale vii pe calea ferat?. Activitatea comercial? este strīns legat? de cea de transport. Kansas City este un important nod feroviar (12 linii) ?i port fluvial. Are ?i un mare aeroport cu un trafic de 4,1 milioane pasageri anual. Toate acestea au impulsionat dezvoltarea industrial?: mor?rit, carne, piel?rie, īnc?l??minte, m?rfuri agricole, material feroviar, avioane, automobile, chimic?, prelucrarea petrolului etc.Omaha (569 000 locuitori) tinde s? devin? cel mai mare centru al comer?ului cu animale din S.U.A., datorit? marilor abatoare ?i fabrici alimentare pe care le are. Pe baza resurselor miniere din Mun?ii Stīnco?i s-a dezvoltat aici industria metalurgiei neferoase. Omaha este ?i un centru cultural activ, cu o universitate īntemeiat? īn anul 1908.5. Regiunea South Atlantic (Sud-atlantic?) Īn partea de sud-est a S.U.A. se situeaz? ?ase state cu larg? ie?ire la Oceanul Atlantic, care, de?i nu au o dezvoltare economic? la nivelul statelor din nord, se diferen?iaz? de restul statelor sudice prin existen?a unor resurse de .c?rbuni, minereuri de fier, hidroenergie, s?ruri de potasiu, īn parte valorificate. Totodat?, sīnt state cu o agricultur? bine dezvoltat? ?i specializat?. Teritoriul lor cuprinde o parte din Mun?ii Appafachi centrali, Piemontul preappalachian ?i Cīmpia litoral? central? ?i sudic?, Peninsula Florida ; popula?ia urban? a regiunii se ridic?, īn medie, la circa 58%, procent mai redus īn compara?ie cu statele nordice. Dar exist? mari diferen?e īntre state īn acest sens. Astfel, dac? West Virginia are numai 39% popula?ie urban?, in Florida aceasta atinge 80%. Dintre culturi sīnt bine reprezentate: bumbacul, tutunul (īn Virginia, North Carolina, South Carolina, Georgia), cerealele, legumele ?i pomii fructiferi. Cre?terea animalelor este mai pu?in important? (cornute pentru lapte, p?s?ri). Din punct de vedere agricol statul Florida ocup? o pozi?ie aparte ; aici, clima subtropical? a favorizat o larg? dezvoltare a culturii citricelor, a legumiculturii ?i floriculturii, produse in realizarea c?rora este intrecut?, la nivel na?ional, numai de California. Valorificarea terenurilor din mla?tinile Everglades vor asigura Floridei suprafe?e din ce īn ce mai mari pentru extinderea culturilor cu caracter subtropical.Īn domeniul industriei, regiunea se distinge prin prelucrarea bumbacului (2/3din productia de ?es?turi de bumbac a S.U.A.), industria tutunului (īn statul Virginia), industria conservelor ?i a sucurilor (īn Florida). Dintre ramurile industriei grele sīnt mai bine dezvoltate: exploatarea c?rbunilor (īn West Virginia, care constituie primul bazin carbonifer al S.U.A.), cea a fosforitelor, īn Florida (27,5 milioane tone), industria construc?iilor de ma?ini, chimic?. Īn zona Fall Line au fost construite hidrocentrale care asigur? cerin?ele de energie electric? ale regiunii.Pentru statul Florida un loc deosebit īl de?ine turismul, marile sta?iuni balneare maritime fiind vizitate anual de circa 24 milioane de turi?ti. Dintre acestea cea mai cunoscut? este Miami, dar pe ??rmul atlantic al Floridei, de la Jacksonville pīn? la Miami, sta?iunile se ?in lan? : Jacksonville Beach, Daytona Beach, Palm Beach, Ft. Lauderdale etc: Ora?ele regiunii Sud-atlantice nu sīnt, īn general, prea mari, dar cīteva dintre ele s-au impus ca importante centre de convergen?? economic? de interes na?io­ nal, a?a cum sīnt : Atlanta, Miami, Tampa.Atlanta (1,7 milioane locuitori īmpreun? cu suburbiile), fondat īn 1845, este principalul centru comercial, de transport, industrial ?i financiar al regiunii.Activitatea principal? este cea de transport, mare nod feroviar - cu 15 linii -, rutier ?i aerian, cu un aeroport de mare trafic-Hartsfield International (25,6 milioane pasageri anual, al doilea din S.U.A.), care īi īnlesne?te leg?turile cu toate regiunile īnvecinate. Miami (1,3 milioane locuitori) este situat īn Florida, pe ??rmul de sud-est, la Oceanul Atlantic. Practic este constituit dintr-o aglomerare de centre ?ista?iuni balneare (Miami, Miami Beach, Hialeah, North Miami, Carol City, Miami Shores, Miami Springs, South Miami, Coral Gables etc.), func?ia sa principal? fiind cea turistic? (peste 6 milioane turi?ti anual), ceea ce a dus la o mare dezvoltare a construc?iilor hoteliere ?i a tuturor tipurilor de obiective turistice (cluburi, teatre, porturi de yachturi etc.).Industria este ?i ea strīns legat? de turism: alimentar?, confec?ii, ?ig?ri etc. Tot turismul a impulsionat ?i dezvoltarea transporturilor, aici g?sindu-se unul dintre marile aeroporturi din S.U.A. (Miami International cu 12,4 milioane pasageri anual). 6. Regiunea East South Central (Central-sud-estic?)Avīnd o fa?ad? maritim? extrem de restrīns?, la Golful Mexic, regiunea cuprinde versantul sudic al Mun?ilor Appalachi, Podi?ul Cumberland ?i o por?iune din Cīmpia Mississippi. V?ile adīnci ale rīurilor Alabama ?i Tennessee canstituie atīt culoare de circula?ie, cīt ?i surse de energie electric?.Īn teritoriul regiunii sīnt situate z?c?mintele de minereu de fier ?i c?rbuni din sudul Mun?ilor Appalachi (statul Alabama). Prin amenajarea complex? a rīului Tennessee, produc?ia de energie electric? asigur? īntregul consum local, o alt? parte fiind trimis? ?i spre alte regiuni. Īn preajma hidrocentralelor au fost amplasate uzine chimice, de metale neferoase sau atomice, fapt care a determinat conturarea unei regiuni industriale, cu centre importante, la nivel na?ional, ca Knoxville, Chattanooga, Nashville etc.Industria regiunii este specializat? īn metalurgia feroas?, neferoas?, construc?ii de ma?ini (utilaj minier ?i textil, ma?ini agricole, electrotehnic?), chimic?, a bumbacului, prelucrarea lemnului, alimentar?. Agricultura este caracterizat? prin marile planta?ii de bumbac (Alabama, Mississippi), de tutun, soia, plante furajere (Tennessee, Kentucky). Cre?terea animalelor este bine reprezentat?, mai cu seam? īn partea nordic? a regiunii (cornute mari pentru lapte). Louisville (888 000 locuitori cu suburbiile) este un important nod de comunica?ii situat pe Ohio, īn nordul statului Kentucky, fondat īn anul 1790 ?i numit astfel īn cinstea regelui Ludovic al XVIlea. Prin dezvoltarea sa industrial? (tractoare, automobile, electrotehnic?, chimic?, prelucrarea lemnului, textil?, alimentar?) ?i procentul ridicat al popula?iei active ocupate īn comer? ?i finan?e, ora?ul se deosebe?te mult de celelalte centre ale regiunii, apropiindu-se de specificul economic ?i urban al ora?elor din nordul ??rii.Memphis (848 000 locuitori cu suburbiile) este unul dintre marile centre comerciale situate pe fluviul Mississippi. Dezvoltat ca port pentru expedierea bumbacului ?i a lemnului, ora?ul ?i-a creat, treptat, o industrie bine reprezentat? (textil?, egrenarea bumbacului, ma?ini pentru textile, mijloace de transport, mobil?, hīrtie, alimentar?). Activitatea portuar? (6,5 milioane tone anual) ?i convergen?a c?ilor ferate ?i a ?oselelor, au u?urat dezvoltarea comer?ului, Memphis fiind cea mai mare pia?? a bumbacului din S.U.A. ?i o important? pia?? a lemnului, pieilor ?i a altor produse agricole. Prin aeroportul ora?ului trec anual 4,6 milioane pasageriBirmingham (779 000 locuitori) este cel mai mare centru al industriei metalurgiei feroase din sudul ??rii. Punerea īn valoare a resurselor locale de c?rbuni ?i de minereu de fier a dus la apari?ia acestui ora? spre sfīr?itul secolului al XIX-lea: Al?turi de uzinele siderurgice, ast?zi func?ioneaz? aici importante uzine produc?toare de utilaj minier, ma?ini-unelte, utilaje pentru industria alimentar? etc. Func?ia industrial? a generat ?i o important? activitate de transport (mare nod feroviar ?i port fluvial), precum ?i dezvoltarea comer?ului.Īntre alte ora?e ale regiunii amintim pe cele din valea Tennessee : Chattanooga (381000 locuitori), Knoxville (421000 locuitori) ?i Nashville (716 000 locuitori), toate puternice centre industriale a c?ror activitate a fost mult impulsionat? de construirea sistemului energetic T.V.A. 7. Regiunea West South Central (Central-sud-vestic?)Cuprins? īntre valea fluviului Mississipi la est si Muntii Stincosi la vest, Podisul Ozark la nord si tarmul Golfului Mexic la sud, regiunea ocupa 13% din suprafata S.U.A si detine peste 9% din populatie.Condi?iile naturale sīnt destul de variate. Astfel, īn extremitatea de sud - sud-est, īn lungul ??rmului Golfului Mexic, se īntinde o cīmpie litoral? joas?, lagunar?, cu domuri de sare. O unitate aparte o formeaz? delta fluviului Mississippi, cuprins? īn limitele statului Louisiana. Cfmpia fluviului Mississippi, destul de joas? ?i ml??tinoas?, a fost īn bun? m?sur? asanat?, devenind o important? zon? agricol?.Īn restul teritoriului se īntinde Podi?ul Preriilor, care, spre vest, devine accidentat, altitudinile oscilīnd īntre 1000 ?i 1 500 m.Depresiunile adīnci ale v?ilor Arkansas, Pecos ?i Red River sīnt renumite prin importantele z?c?minte de petrol ?i gaze naturale. Regiunea este o mare produc?toare de petrol, revenindu-i peste 1/3 din cantitatea de petrol extras? din S.U.A. Industria de prelucrare ?i chimizare a petrolului este bine dezvoltat? īn special īn centrele de la ??rmul Golfului Mexic.Pe baza importului de bauxit? s-a dezvoltat aici produc?ia de alumin? ?i aluminiu. Īn ultimul timp s-au construit ?i īntreprinderi ale industriei construc?iilor de ma?ini (?antiere navale, utilaje petroliere, electrotehnic?). Tradi?ionale sīnt industria lemnului, cea textil?, de piel?rie ?i alimentar?.Petrolul ?i gazele naturale au transformat profund, īn ultimele decenii, economia regiunii, care tinde s? dep??easc? nivelul general al statelor sudice prin : volumul produc?iei industriale, venitul anual pe locuitor, concentrarea capitalului, extinderea func?iilor comerciale ?i financiare, concentrarea acestor functiuni īn cīteva ora?e mari care joac? rolul de centre polarizatoare etc. Principalele ora?e sīnt : Houston, Dallas ?i New Orleans.Houston, situat īn sudul statului Texas, pe rīul San Jacinto, īn apropiere de Golful Galveston ?i de ??rmul Golfului Mexic, de care este legat printr-un canal maritim cu o adīncime de 11 m, a fost īntemeiat īn anul 1836. Īmpreun? cu o serie de suburbii ?i ora?e-satelit (Pasadena, Baytown, Texas City etc.) formeaz? o conurba?ie de 2,1 milioane locuitori, cea mai mare din sudul S.U.A.Ora?ul ī?i datoreaz? dezvoltarea marelui "boom" petrolier din perioada 19201940, devenind apoi cel mai important centru de prelucrare a petrolului din S.U.A. Capacitatea rafin?riilor sale atinge 79,8 milioane tone, cele mai multe dintre ele fiind amplasate īn lungul canalului maritim sau īn portul Texas City, unde s-au dezvoltat ?i mari complexe petrochimice. Prin folosirea unor resurse variate (petrol, gaze naturale, sare etc.), industria chimic? a devenit ramura principal? a industriei din acest mare ora?. Bine reprezentate sīnt ?i industria construc?iilor de ma?ini, a aluminiului, alimentar? (zah?r, ulei), textil?, a materialelor de construc?ie. Func?ia de transport este strīns legat? de cea industrial?. Portul, cu un trafic de aproape 77 milioane tone anual (f?r? Texas City), este cel mai activ de pe litoralul american al Golfului Mexic. La Houston se intīlnesc numeroase c?i ferate, ?osele, conducte, linii aeriene (Intercontinental Airport are un trafic anual de 5,9 milioane pasageri). Īn func?ie de dezvoltarea sa industrial?, Houston a devenit ?i un puternic centru financiar ?i comercial al sudului ??rii, avīnd ?i o bogat? activitate cultural?: opt colegii superioare ?i universit??i, teatre (Municipal Hall, Coliseum), renumita sal? a Astrodomului. La Houston se afl? ?i centrul de cercet?ri spa?iale, de unde au fost conduse expedi?iile navelor "Appolo" spre ?i pe Lun?.New Orleans este cel mai caracteristic ora? al sudului, mare por? ?i centru industrial, care a jucat un rol activ īn leg?turile comerciale ale regiunilor agricole din aceast? parte a ??rii. Ora?ul este-situat pe ambele maluri ale fluviului Mi?sissippi, la īnceputul marei sale delte ?i la 145 km de v?rsarea acestuia īn Golful Mexic. Prin a?ezarea sa īntr-o zon? ml??tinoas?, īntre Mississippi ?i Lacul Pontchartrain, a fost amenin?at īntotdeauna de inunda?ii ?i de malarie, calamit??i care , nu i-au ocolit defel. Industria este legat? atīt de valorificarea materiilor prime locale (petrol, gaze, trestie de zah?r, orez, lemn etc.), cīt ?i a celor importate (metale neferoase, cafea, banane, zah?r semirafinat etc.). Ora?ul a devenit un mare centru de prelucrare ?i chimizare a petrolului (īn suburbiile Norco ?i Chalmette) ; bine reprezentate sīnt ?i industriile: aluminiului (Chalmette), materialelor de construc?ie, īngr???mintelor chimice, de construc?ii navale, textil?, cherestea, mobil?, hīrtie, zah?r, conserve de fructe etc.8. Regiunea Mountain (Statele montane sau regiunea Munfilor Stīncosi)Sub acest nume se īnscrie cea mai īntins? regiune economico-geografic? a ??rii, care īnglobeaz? opt state situate īn zona Mun?ilor Stīnco?i ?i a podi?urilor interioare. Regiunea ocup? 16,4% din teritoriul S.U.A, ?i de?ine numai 2,5% din popula?ia sa. Relieful este format din lan?ul Mun?ilor Stīnco?i ?i podi?urile Wyoming, Marele Bazin, Colorado ?i Arizona.Statele montane de?in 66% din produc?ia de cupru a S.U.A., 25% din cea deplumb ?i zinc, 33% aur ?i argint, 75% molibden, aproape īntreaga produc?ie de uraniu ?i wolfram. Agricultura are o dezvoltare destul de mare, reprezentat? mai ales prin cre?terea animalelor, cultura sfeclei de zah?r ?i a bumbacului.Activitatea industrial? este legat? de exploatarea metalelor neferoase, pre?ioase ?i rare ?i de prelucrarea lor. Dintre celelalte ramuri, īn ultimii ani s-au dezvoltat extrac?ia ?i prelucrarea petrolului, metalurgia feroas?, industria atomic?, industria alimentar? (lapte, carne, zah?r).Cele mai multe ora?e ale regiunii sīnt mici, trei dintre ele fiind mai īnsemnate, atīt prin num?rul de locuitori, cīt ?i prin func?iile lor: Denver, Salt Lake City ?i Phoenix.Denver (1,3 milioane locuitori cu suburbiile), capitala statului Colorado, este situat la 1500 m altitudine, īntr-un punct important de īncruci?are a c?ilor ferate care str?bat mun?ii (īn primul rīnd magistrala. New York-Chicago-San Francisco). Īnsemnat centru comercial ?i industrial, Denver este cel mai puternic centru economic din regiunea Munilor Stīnco?i.Īn apropierea sa se afl? exploat?ri de c?rbuni ?i de metale neferoase, iar īn ora? s-au dezvoltat īntreprinderi ale metalurgiei feroase, de avioane, de utilaje miniere. ?i alimentare, de material feroviar, uzine chimice, fabrici de zah?r, de confec?ii etc. O func?ie deosebit? a ora?ului este cea turistic?, Denver fiind una dintre cele mai reputate sta?iuni climaterice americane. Aceasta face ca International Stapleton Airport, care deserve?te ora?ul, s? aib? un trafic ridicat: 11,2 milioane pasageri anual.Salt Lake City (744 000 locuitori, cu suburbiile) se afl? īn partea central? a Podi?ului Marelui Bazin, īn marginea estic? a Marelui Lac S?rat (Great Salt Lake), fiind capitala statului Utah. Īnfiin?at īn anul 1847 ca centru al sectei religioase a mormonilor, s-a dezvoltat repede devenind un īnsemnat centru comercial. Ora?ul a īnflorit īns? īn urma construirii c?ilor ferate ?i valorific?rii unor mari resurse de subsol (cupru, plumb, zinc etc.).Ca centru industrial dispune de uzine pentru prelucrarea cuprului, plumbului ?i argintului, bine reprezentat? fiind industria electrotehnic?, mecanica de precizie, prelucrarea petrolului, a c?rnii ?i zah?rului. Importan?a lui ca nod de comunica?ii este tot atīt de mare, deoarece aici se īntīlnesc c?ile ferate ?i ?oselele care str?bat Mun?ii Stīnco?i, pentru ca apoi s? se īndrepte spre Los Angeles sau San Francisco. Aeroportul īnregistreaz? un trafic anual de 2,8 milioane pasageri. Dac? īn urm? cu o sut? de ani era un ora? izolat, ast?zi el este centrul unui areal industrial bine conturat, care cuprinde ?i alte localit??i : Provo, Ogden, Tooele, Magna.Īn ora? se afl? o universitate cu 21 700 studen?i ?i mai rnulte muzee.Phoenix (1,05 milioane locuitori, cu suburbiile) este un centru industrial īn plin? dezvoltare, specializat īn produc?ia de utilaj minier. 9. Regiunea North Pacific (Nord-pacific?)Situat? īn extremitatea de nord-vest ?i vest a ??rii, īn bazinul fluviului Columbia ?i la ??rmul Oceanului Pacific, regiunea ocup? 9% din suprafa?a S.U.A., fiind locuit? īns? numai de 3% din popula?ia ??rii. Relieful montan predominant este str?b?tut de v?i largi (Columbia, Snake, Willamette) favorabile dezvolt?rii agriculturii. Principalele bog??ii sīnt p?durile (50% din rezervele na?ionale) ?i hidroenergia (40% din poten?ialul hidroenergetic al rīurilor S.U.A.), c?rora li se adaug? resursele miniere (aur, uraniu) ?i pescuitul.Pentru dezvoltarea economic? a regiunii, valorificarea resurselor hidroenergetice a constituit un impuls deosebit, pe fluviul Columbia construindu-se numeroase hidrocentrale care au atras dezvoltarea industriei metalurgiei neferoase ?i atomice ?i totodat? a permis irigarea unor terenuri īntinse.Ramurile industriale de baz? sīnt : industria aluminiului, industria de avioane ?i rachete, construc?iile navale, prelucrarea lemnului, industria zah?rului ?i a conservelor de pe?te.Seattle (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un port activ al S.U.A, situat pe ??rmul estic al Golfului Puget Sound. Fondat īn anul 1852, ora?ul se dezvolt? rapid dup? construc?ia c?ii ferate transamericane (1884) ?i devine celebru īn istoria Americii pentru c? de aici au pornit c?ut?torii de aur spre Alaska, ?i tot aici se afl? marele centru de schimb al pieilor ?i bl?nurilor de anirnale. Seattle a devenit ast?zi un puternic centru industrial-portuar. A?ezarea favorabil? a portului, īntr-un golf adīnc, ferit de curen?i, bine legat de hinterlandul s?u prin ?osele ?i c?i ferate, a deschis frumoase perspective amplas?rii unor industrii care s? prelucreze materiile prime locale (lemn, metale, produse agricole, pe?te) sau importate. Īn timpul celui de-al doilea r?zboi mondial, aici au fost amplasate uzine de armament. Portul are un trafic de 14,7 milioane tone anual, prin el stabilindu-se leg?turi directe cu Ala.ska ?i Extremul Orient. Ca nod feroviar, rutier ?i aerian, Seattle are, de asemenea, un rol important (aeroportul Seattle-Tacoma are un trafic anual de 5,8 milioane pasageri).Īntre ramurile industriale se remarc? industria de avioane ?i rachete (uzinele Boeing), construc?iile navale, metalurgia feroas?, prelucrarea lemnului, rafin?rii de petrol, care prelucreaz? petrolul adus din Canada, industria alimentar? (conserve de fructe ?i pe?te, zah?r etc.).10. Regiunea South Pacific (Sud-pacific?)Aceast? regiune cuprinde statul California, ocupīnd 11,3% din suprafa?a ??rii ?i de?inīnd 8,7% din popula?ie. Relieful este variat; īntre lan?urile seme?e de mun?i (Coastei, Sierra Nevada) aflīndu-se o īntins? depresiune, Valea Californiei (format? din San Joaquin Valley ?i Sacramento Valley), care ofer? posibilit??i deosebite pentru agricultur?. Īn sud se īntinde o alt? depresiune, Los Angeles, īn cuprinsul c?reia s-a dezvoltat o mare aglomera?ie urban?.California este cel mai dezvoltat stat al vestului S.U.A., atīt din punet de vedere industrial, cīt ?i agricol, comercial-financiar, cultural ?i turistic, dispunīnd de mari resurse energetice, īndeosebi petrol, exploatat īn zona Los Angeles ?i īn bazinul Salinas. Energia electric? este furnizat? de marile termocentrale, care func?ioneaz? pe baza petrolului ?i a gazelor naturale, cīt ?i de hidrocentralele de pe fluviul Colorado.Ramurile industriale cele mai dezvoltate sīnt: metalurgia neferoas?, construc?iile de avioane ?i rachete, electrotehnica, construc?iile navale, ma?ini-agricole, prelucrarea petrolului ?i petrochimia, prelucrarea lemnului, confec?iile ?i o variat? industrie alimentar? (conserve de legume, fructe ?i pe?te, sucuri, zah?r, lactate, vinifica?ie etc.). Concentrarea industriei īn regiunea industrial? Los Angeles ?i īn marele centru San Francisco este o caracteristic? important? a Californiei, fapt care explic? ?i mpresionanta cre?tere a popula?iei acestora.Varietatea deosebit? a condi?iilor de sol ?i de clim?, iriga?iile ?i mecanizarea au favorizat o dezvoltare cu totul deosebit? a agriculturii. Aceasta este specializat? īn pomicultur? (pruni, meri, cai?i, piersici), viticultur?, legumicultur?, cultura citricelor (portocale, l?mīi), a orezului ?i bumbacului. Partea central? a statului (v?ile San Joaquin ?i Sacramento) a devenit, pe baza iriga?iilor, regiunea cu agricultura cea mai intensiv? din S.U.A.Īn partea de sud, care are un climat mai uscat, se cultiv? bumbac pe terenurile irigate. California ocup? unul dintre primele locuri īn lume īn privin?a intensit??ii culturii pomilor fructiferi ?i a arbu?tilor mediteraneeni, ca ?i prin numarul fabricilor de prelucrare. Ea aprovizioneaz? īntregul teritoriu al S.U.A., o parte a produselor fiind exportate īn Canada ?i īn ??rile din Europa.Los Angeles este situat pe ??rmul sudic al Californiei, īntr-o depresiune cu un relief accidentat ?i un climat arid, īn apropierea Mun?ilor San Bernardino ?i a de?ertului Mojave. Īnfiin?at de spanioli īn anul 1781 sub numele de El Pueblo del Nuestra Senora la Reina de Los Angeles de Porciuncula, ora?ul s-a dezvoltat īn mai multe etape: prima, dup? anul 1890, cīnd au fost descoperite z?c?mintele de petrol ?i a īnceput dezvoltareaindustrial?, a doua, dup? anul 1920, odat? cu fondarea Hollywood-ului, care a permis extinderea func?iunii cultural artistice, ?i a treia, īn timpul ?i dup? cel de-al doilea r?zboi mondial; cīnd s-a dezvoltat industria aeronautic? cu ramurile ei anexe. .Īn ultimele decenii activitatea industrial? s-a extins foarte mult, formīndu-se o adev?rat? regiune industrial? care cuprinde nenum?ratele centre ce formeaz? conurba?ia Los Angeles. Totodat?, ora?ul a c?p?tat dimensiuni gigantice prin īnglobarea unor ora?e-satelit situate la mare distan?? (70-100 km). Ora?ul propriu-zis are 2,5 milioane locuitori, iar conurba?ia a ajuns la 7 milioane locuitori, incluzīnd multe ora?e legate intre ele printr-un sistem modern de ?osele, autostr?zi, c?i ferate. Īntre acestea, spre nord se afl? Alhambra, Pasadena, Glendale, Burbank, Hollywood, San Fernando, iar la ??rmul Oceanului Pacific: Beverly Hills, Santa Monica, Hawthorne, Redondo Beach; spre sud, se afl?: Long Beach, Torrance, San Pedro, Compton, Wilmington, iar la est : Santa Ana, Anaheim, Huntington Beach, Garden Grove, Downey, Fontana, Riverside, Norwale, Bellflower. Din anul 1965, īn cadrul conurba?iei Los Angeles au fost desprinse alte dou? ora?e milionare : Anaheim-Santa Ana -Garden Grove cu 1,5 milioane locuitori ?i Riverside-San Bernardino-Ontario cu 1,1 milioane locuitori.Func?ia principal? este cea industrial?, marea dezvoltare a industriei fiind determinatā de valorificarea petrolului ?i a gazelor naturale, de activitatea portuarā ?i de c?ile de comunica?ie foarte dese, de amplasarea unor uzine legate de produc?ia de r?zboi etc.Conurba?ia se distinge printr-o puternic? industrie de prelucrare ?i chimizare a petrolului, capacitatea rafin?riilor fiind de peste 41,8 milioane tone/an. Complexele petrochimice sīnt amplasate in apropierea rafin?riilor, ele producīnd cauciuc sintetic, mase plastice, coloran?i, detergen?i, medicamente.Los Angeles este al doilea centru al S.U.A. pentru produc?ia de automobile (cu o mare uzin? a firmei Chrysler), iar ?antierele navale din Los Angeles ?i San Pedro sīnt dintre cele mai cunoscute de pe coasta Pacificului. Industria mai produce utilaje petroliere, material feroviar, aparatur? electrotehnic?, ma?ini agricole etc. La Fontana func?ioneaz? o mare uzin? siderurgic?, care aprovizioneaz? cu o?el ?i laminate īntreaga regiune. Pentru produc?ia de avioane s-a dezvoltat industria aluminiului, ramur? care lucreaz? pe baza importului de bauxit?. Dintre alte ramuri sīnt de men?ionat : confec?ii, textil?, īnc?l??minte, conserve de fructe ?i legume etc. Dispersarea uzinelor a necesitat crearea unei re?ele dezvoltate de c?i de comunicatie.San Francisco este situat īn partea central? a litoralului Californiei, la marele golf īn care se vars? fluviile Sacramento ?i San Joaquin. Golful este īnchis de dou? peninsule muntoase, care las? o īngust? trecere, numit? Golden Gate, ora?ul fiind amplasat īn amfiteatru, la sud de aceast? trecere. Īn partea estic? a Golfului San Francisco se afl? o serie de ora?e : Oakland, Richmond, Berkeley, iar spre sud, Palo Alto, South San Francisco, San Mateo, Redwood City, toate alc?tuind conurba?ia San Francisco-Oakland, care concentreaz? 3,1 milioane locuitori.Pīn? īn anul 1848, el a apar?inut Mexicului, apoi, intrat īn confedera?ia american?, īncepe s? se dezvolte vertiginos, devenind centrul faimoasei "febre a aurului". Spre sfīr?itul secolului al XIX-lea este cunoscut ca un port ?i centru industrial de mare īnsemn?tate īn urma construc?iei c?ii ferate New York - San Francisco. Dup? ce a fost aproape īn īntregime distrus de cutremurul din anul 1906, San Francisco a ren?scut, devenind un mare centru economic al vestului. Din aceast? perioad? dateaz? caracterul pestri? al popula?iei, mai pronun?at decīt la New York, peste jum?tate din locuitorii ora?ului fiind imigran?i sau fii ai imigran?ilor. Cartierele lor sīnt deosebit de pitore?ti prin specificul na?ional p?strat cu mīndrie. Cei mai numero?i sīnt chinezii, italienii, japonezii, slavii, grecii, nordicii, mexicanii etc. De?i a fost īntrecut, īn ultimul timp, de Los Angeles, atīt īn privin?a popula?iei cīt ?i a importanei economice, San Francisco r?mīne un mare centru comercial-industrial al Statelor Unite.Activitatea industrial? este concentrat? īn afara ora?ului ?i īn Oakland, Richmond, unde sīnt dezvoltate industriile: electrotehnic? ?i electronic?, construc?iile navale, ma?ini-unelte, mecanic? de precizie, avioane, montaj de automobile, prelucrarea ?i chimizarea petrolului, textil?, confec?ii, sticl?rie, īnc?l??minte, alimentar? (zah?r, conserve de fructe, legume ?i pe?te) etc. San Diego (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) tinde s? devin? ?i el un mare centru urban al vestului ??rii. Situat līng? grani?a cu Mexicul, este un port militar important, avīnd īn apropiere una dintre cele mai mari baze navale ?i de rachete ale S.U.A. Industria sa a fost puternic influen?at? de caracterul militar al activit??ii, remarcīndu-se produc?ia de avioane ?i de rachete (uzinele General Dynamic ?i Convair) cu care ocup? unul dintre primele locuri īn S.U.A. Īntre alte ramuri, s-au mai dezvoltat: industria electrotehnic?, a construc?iilor navale ?i alimentar?. Portul are un trafic restrīns, bazat mai mult pe pescuit. San Diego este ?i o mare sta?iune balnear?, inclusiv localit??ile īnvecinate: Imperial Beach, Coronado, Chula Vistā, Pacific Beach, National City, La Jolla.Īn ultimii ani a crescut importan?a economic? a altor ora?e din California, a?a cum sīnt: San Jose ,metropola economic? a "v?ii Californiei", Sacramento (851 000 locuitori, cu suburbiile), capitala statului, Fresno (431 000 locuitori), Bakersfield (336 000 locuitori), Oxnard-Simi Valley-Ventura (405 000 locuitori), Salinas-Seaside-Monterey (254 000 locuitori).11. Alaska and Hawaii (Statele Alaska si Hawaii)Declarat? stat federal īn anul 1959, Alaska este statul cel mai pu?in dezvoltat din punct de vedere economic. Īn economia sa predomin? pescuitul ?i industria conservelor de pe?te, vīn?toarea de animale cu bl?nuri scumpe, exploatarea resurselor de subsol (petrol, c?rbuni, cupru, aur) ?i valorificarea masei lemnoase.Popula?ia pu?in numeroas? (302173 locuitori), c?ile de comunica?ie reduse, dep?rtarea de teritoriul principal al S.U.A., condi?iile climatice aspre, au īmpiedicat mult? vreme punerea īn valoare a uria?elor resurse de?inute de acest stat cu o suprafa?? de 1,5 milioane km2.Descoperit? de V. Bering īn anul 1741, Alaska īnregistreaz? prima a?ezare omeneasc? stabil? la Kodiak īn anul 1784.Din anul 1806 devine "Rusia American?" cu capitala la Sitka. Este vīndut? Statelor Unite īn 1867 pentru 7,2 milioane dolari devenind teritoriu federal (1912) ?i stat federal (1959).Mult? vreme Alaska a fost "p?mīntul f?g?duin?ei" pentru aventurierii c?ut?tori de aur. Īn anul 1906 produc?ia de aur a atins peste 33 000 kg, ceea ce a determinat apari?ia unor centre de prelucrare la Fairbanks, Nome, Bethel, Circle, denumiri intrate īn legend?. Ast?zi, īns?, exploatarea aurului a sc?zut foarte mult, aceasta fiind inlocuit? cu cea a argintului, cuprului, zincului, plumbului, a unor metale rare, a c?rbunelui (Nenana). Din anul 1959 se extrage ?i petrol, produc?ia atingīnd 17 milioane tone īn anul 1974,fiind concentrat? īn zona submarin? Cook Inlet. Valorificarea unor noi z?c?minte submarine īn Prudhoe Bay va deschide perspectiva unei produc?ii mari, mai ales c? rezervele petrolifere descoperite īn nordul Alask?i sīnt bogate. Treptat se va putea realiza transformarea acestui stat īntr-una din principalele regiuni pefrolifere ale lumii. La 20 iunie 1977 a fost inaugurat? conducta transalaskean? Prudhoe Bay (Oceanul Īnghe?at) - portul Valdez (Oceanul Pacific), lung? de I300 km, care str?bate permafrostul tundrei, trei lan?uri muntoase ?i 80 cursuri de ap?, īn condi?ii de protejare a mediului īnconjur?tor.Economia piscicol? este bine reprezentat?, regiunea principal? fiind Arhipelagul Alexander, cu centre pesc?resti in porturile: Juneau, Ketchikan, Sitka. In aceast? zon? se grupeaz? ?i industria lemnului (mari fabrici la Ketchikan ?i Sitka).Industria este mai pu?in dezvoltat?: conserve de ananas ?i pe?te, zah?r (1,16 milioane tone īn 1974), repara?ii navale, textil? etc. Un loc īnsemnat īl ocup? turismul, īnregistrīndu-se anual 2,5 milioane vizitatori din toat? lumea.12. Outlying Territories (Teritoriile dependente)Īn cadrul S.U.A. intr? ?i o serie de posesiuni pe care le de?in īn America Central? ?i Oceania.Astfel, īn America Central? se afl? Puerto Rico (Commonwealth of the Puerto Rico), cu o suprafa?? de 8897 km2, descoperit? de Columb īn 1493 ?i preluat? de S.U.A. de la Spania īn anul 1898. Din anul 1952 a devenit "stat asociat" īn cadrul S.U.A.Cu o popula?ie de 3 030 000 locuitori, dispunīnd de cīteva ora?e mari: San Juan, capitala ?i principalul centru economic ?i turistic (843 000 locuitori, cu suburbiile), Ponce (173 000 locuitori), Bayamon (170 500 locuitori), Carolina (118 000 locuitori), Caguas (107 000 locuitori), Puerto Rico are o agricultur? bazat? pe planta?iile de trestie de zah?r ?i de fructe tropicale, o industrie care valorific? produsele agricole ?i dispune de cīteva mari rafin?rii de petrol care utilizeaz? petrol brut adus din Venezuela. O important? dezvoltare o are turismul, aeroportul din San Juan avīnd un trafic anual de 5,5 milioane pasageri.Tot īn America Central?, Statele Unite mai de?in Zona Canalului Panama din anul 1903, Virgin Islands (St. Thomas, St. Croix, St. John), cump?rate īn 1917 de la Danemarca, cu o suprafa?? de 344,5 km2 ?i o popula?ie de 65 000 locuitori, renumite prin rafin?riile de petrol (St. Croix) ?i turism (1,3 milioane anual).Īn Oceania se afl? teritoriile: American Samoa, cu o suprafa?? de 197 km2, cu capitala la Pago Pago, cucerit? īn anul 1889 ; Baker, Howland and Jarvis Islands, din 1936, nelocuite īn prezent ; Guam, cu suprafa?a de 549 km2, o popula?ie de 110 000 locuitori, cu capitala la Agana, din 1898 - important? baz? militar? ; Midway Island ; Wake Island ; Trust Territory of the Pacific Islands (Micronesia), cuprinzīnd Marianas Islands, Caroline Islands, Marshall Islands.Bibliografie: " "Geografia Americii de Nord si Centrale" (Ion Le?ea, Ioan Popovici. Ed. ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?)" "Statele lumii"" Internet
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles