Unirea de la 1 decembrie 1918

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.18

nivel: Liceu

     A. Revolutia Burghezo - Democratica din Transilvania (1918)





     1.Destramarea si prabusirea Imperiului habsburgic:

      În toamna anului 1918 criza politica din monarhia austro-ungara a atins punctul culminant. În timp ce lupta revolutionara submina din interior Imperiul habsburgic, situatia militar-strategica a Puterilor Centr[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Unirea de la 1 decembrie 1918

     A. Revolutia Burghezo - Democratica din Transilvania (1918)





     1.Destramarea si prabusirea Imperiului habsburgic:

      În toamna anului 1918 criza politica din monarhia austro-ungara a atins punctul culminant. În timp ce lupta revolutionara submina din interior Imperiul habsburgic, situatia militar-strategica a Puterilor Centrale pe toate fronturile se apropia de dezastru. La 15 septembrie 1918 armatele Antantei au rupt frontul din Macedonia, obligând Bulgaria sa ceara armistitiu, ceea ce a constituit o mare lovitura si pentru Austro-Ungaria.

     Ocuparea Bulgariei de catre armatele Antantei a adus la restabilirea legaturii României cu trupele aliate de la Salonic. A fost anulata pacea impusa României la Bucuresti de Puterile Centrale; România s-a pregatit sa decreteze cea de-a doua mobilizare. În Serbia, generalul Franchet dEsperey îsi deplasa trupele în directia Ungariei, ceea ce deschidea armatelor Antantei drumul spre sud-estul Austro-Ungariei.

      În timp ce deznodamântul razboiului se întrevedea, în tarile beligerante s-a manifestat cu putere criza revolutionara. Pe fondul dezvoltari social-politice interne, al contradictiilor si conflictelor provocate de razboiul imperialist, care se desfasura de peste patru ani, cu tot cortegiul sau de mizerii si suferinte, si sub impulsul dat de Marea Revolutie Socialista, care a dus la prabusirea imperiului tarist si la instaurarea primului stat socialist din lume, oamenii muncii din lumea capitalista , in frunte cu clasa muncitoare, si-au intensificat lupta împotriva exploatatorilor si asupritorilor din propria tara, împotriva imperialistilor, pentru instaurarea pacii, pentru dobândirea de drepturi si libertati democratice, pentru transformarea revolutionara a societati.

      Începând cu toamna anului 1918, tarile capitaliste au fost zguduite de puternice cataclisme sociale: rascoale, revolutii burghezo-democratice si revolutii proletare. Redând tabloul situatiei revolutionare din toamna anului 1918 din Europa, gazeta ,,Socialismul" ,organul central al Partidului socialist din România scria: ,,Sub imboldul foametei, a mizeriei, a anilor nesfârsiti de razboi si pildei Rusiei, muncitorimea mondiala a început sa se agite si miscarea revolutionara a pus stapânire pe Bulgaria, a descompus Austro-Ungaria într-un numar de state nationale si a transformat într-un ocean furtunos marea împaratie a Germaniei... Tronurile se rostogolesc, privilegiile se duc si contagiunea revolutionara se întinde amenintând existenta regimului capitalist de pretutindeni."

      În lunile septembrie-octombrie 1918 ale razboiului mondial lupta maselor populare în monarhia Austro-Ungara a luat o extindere nemaicunoscuta pâna atunci. Muncitorii din Austria, Ungaria, Cehia, Transilvania, Bucovina, Croatia, Voivodina, Slovacia, Galitia, etc. au declansat mari batalii de clasa, concretizate prin numeroase greve si demonstratii împotriva razboiului, pentru încheierea imediata a pacii, pentru pâine, republica, libertati si drepturi democratice. Masele largi de tarani de toate nationalitatile din imperiu si-au intensificat lupta pentru lichidarea relatiilor semifeudale, încercând in mod spontan sa intre in posesiunea pamânturilor moseriesti. S-au semnalat pe tot cuprinsul monarhiei Austro-Ungariei încercari de rafuiala ale taranilor cu exploatatorii, pe calea incendierii conacelor mosieresti si a distrugerii averilor lor.

      La 30 octombrie 1918, la Viena, muncitorii au declarat greva generala. În întreaga Austrie au avut loc mari demonstratii sub lozinci republicane. Sub impulsul miscarii largi de masa, Adunarea nationala provizorie a proclamat la 12 noiembrie 1918 Republica Austria.

     Revolutia Burghezo-democratica lichidase monarhia dualista habsburgica. Si-a încetat existenta unul dintre imperiile cu o orânduire birocratica, semifeudala, bazata pe exploatarea popoarelor. Pe ruinele fostei monarhii austro-ungare - ,, închisoarea a popoarelor " - s-au format noi state nationale independente: Austria , Cehoslovacia, Polonia si Ungaria, iar altele, cum a fost cazul României si Serbiei, si-au desavârsit unitatea lor.

      Destramarea imperiului anacronic, peticit, habsburgic si aparitia pe harta lumii a unor state noi, precum si desavârsirea statului national al altora, au constituit un proces legic de o deosebita semnificatie istorica-progresista in dezvoltarea popoarelor din Europa centrala si sud-estica.

     Tarile Antantei au fost puse astfel in fata unui fapt împlinit în momentul deschiderii Conferintei de pace de la Paris, care a consfintit destramarea Austro-Ungariei, constituirea noilor state si desavârsirea unitatii celorlalte.





     B. Marea Adunare Nationala Constituanta de la Alba-Iulia



     1.Pregatirea marii adunari nationale constituante a românilor de la Alba-Iulia:

      În cursul lunilor octombrie-noiembrie 1918, în Transilvania revolutia burghezo-democratica se desfasura cu repeziciune. Programul revendicarilor cu caracter social pentru care militau fortele sociale progresiste, in deosebi miscarile muncitoresti si taranesti se împletea strâns cu cel al emanciparii nationale, pentru unirea Transilvaniei cu România. Acest act istoric nu putea fi opera maselor largi populare, a întregului popor român.

      Ideea convocarii unei Adunari Nationale Constituante care sa constituie expresia vointei unanime de Unire a Transilvaniei cu România a veni din partea socialistilor.

     Pregatirea Marii Adunari Nationale Constituante de la Alba-Iulia s-a facut într-un timp relativ scurt. Ea a constituit momentul de apogeu al luptei nationale a românilor, a fost un eveniment revolutionar in cursul caruia s-au ridicat marile probleme care stateau în fata poporului român: desavârsirea statului national unitar roman, înfaptuirea reformei agrare democratice, asigurarea egalitatii în drepturi pentru nationalitatile conlocuitoare, lupta pentru cucerirea unui regim politic democratic.

      Anuntând popoarele lumii vointa si hotarârea sa, natiunea româna declara prin manifest ca ea ,,din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, este hotarâta a pierii mai bine decât a suferii mai departe sclavia si atârnarea...". În vederea realizarii acestui deziderat, în încheierea manifestului se cerea sprijinul întregii populatii române din Transilvania, care ,,spera si astepta ca în nazuintele ei pentru libertate o va ajuta întreg neamul românesc, cu care una vom fi de aici înainte in veci " .Manifestul, opera lui Vasile Goldis, care prin intermediul statiei de telegrafie din Praga a fost difuzat in lumea întreaga a produs consternare in sânul unor cercuri aristocratice unguresti.

      Marea Adunare Nationala, simbol al afirmarii hotarâtoare a poporului de a-si hotarî singur soarta, a fost convocata pentru ziua de 1 Decembrie 1918. Militantii români pentru unirea Transilvaniei cu România avea o larga conceptie democratica despre unire, care o concepeau nu prin înlocuirea unui jug cu altul, ci prin asigurarea conditiilor prielnice de dezvoltare a românilor, cât si a nationalitatilor conlocuitoare. Acest deziderat îl vedeau realizându-se nu prin forta, ci în mod profund democratic, prin afirmarea deschisa a vointei întregului popor. Consiliul national român din Orastie popularizând, prin ziarul cu titlul semnificativ ,,Libertatea" , convocarea Marii Adunari Nationale de la Alba-Iulia, adauga:,, Aceasta adunare este chemata sa hotarasca asupra sortii neamului românesc si sa exprime vointa nestramutata a natiunii române, care pretinde sus si tare unirea nationala .

      Anuntând programul Adunarii Nationale Constituante a natiunii unite din Transilvania, Comitetul organizatoric adreseaza urmatorul apel: ,,Frati români, locul cel mai istoric al neamului va asteapta cu bratele deschise, veniti deci sa-l atingeti cu pasul vostru, ca sa simtiti fiorul ce l-a miscat odata pe marele voievod cu numele de arhangheli, pe martirii Horea, Closca si Crisan, pe craiul muntilor, Avram Iancu, si pe toti cei care au început si lucrat la realizarea Visului de veacuri pe care noi cei de azi îl vedem ca pe rasaritul cel mai stralucit al celei mai senine zile a neamului românesc".

      Un deosebit de vibrant apel adresat femeilor române îl facea Elena Pop: ,,Pâna unde strabate graiul nostru dulce, românii din patru unghiuri vor veni cu totii, invocând cerul si pamântul ca marturie sa le fie jurintei lor solemne. Grabiti-va...".

      De mentionat ca numerosi muncitori apartinând nationalitatilor conlocuitoare de pe teritoriul Transilvaniei, considerând justa vointa de unire nationala a poporului român, se declarau pentru înfaptuirea acestui deziderat pe baze democratice. Astfel muncitorii maghiari din Valea Jiului, alaturi de cei români, discutând în Consiliul muncitoresc problema unirii Transilvaniei cu România, au fost pentru aceasta înfaptuire si pentru transformarea tarii într-un stat democratic. Unul dintre conducatorii Consiliului muncitoresc din Petrosani, la o adunare convocata la 26 octombrie-8 noiembrie 1918 de Partidul national român, declara :,,Nu va punem piedici in calea realizarii unitatii voastre nationale...Trecutul care a pradat muncitorimea si care a pus biruri grele pe umerii vostri, politica gresita fata de nationalitati, s-a sfârsit...Si voi ati fost subjugati si jecmaniti, pamântul acesta de pe care v-a alungat statul maghiar si capitalismul al vostru a fost...Dar nu poporul maghiar v-a alungat la marginea padurii. Nu! Capitalismul v-a alungat statul, aici capitalismul n-are nationalitate. Nationalitatea lui este banul, puterea blestemata care de-o potriva apasa pe muncitorul român si maghiar sau german".





     2.Desfasurarea marii adunari nationale de la Alba-Iulia (1 Decembrie 1918):



      În Transilvania, convocarea, in numele Marelui Sfat al natiunii romane, a Marii Adunari Nationale la Alba-Iulia - cetate istorica a neamului nostru, unde pentru prima data s-au unit sub Mihai Viteazu toate provinciile românesti - a fost primita cu mare entuziasm de toate cercurile românesti, indiferent de vederile lor politice si sociale. Aceasta convocare a fost in atentia guvernului Kŕrolyi, care voia s-o zadarniceasca.

      Planul desfasurarii concrete a adunarii de la Alba-Iulia, initiat si aprobat de consiliul national central, a fost în amanuntime pregatit de dr. I. C. Pop împreuna cu capt .Fl. Medrea; ultimul înca de la 15 noiembrie 1918 ,, a început luarea masurilor in vederea tinerii adunarii nationale" . El cuprindea organizarea propagandei, asigurarea circulatiei, încartiruirea, alimentarea, ordinea si siguranta însasi a Adunarii nationale. Propaganda a fost încredintata lui Ioan C. Pop, iar încartiruirea si siguranta maselor populare participante a fost asigurata pe tot teritoriul judetului Alba. Au fost instituite garzi militare romane in toate garile, s-a asigurat linia ferata, podurile, tunelele si soselele din puntele principale. In acest scop au fost concentrati aproximativ 3.000 de soldati numai de pe teritoriul judetului Alba. La acestia s-au mai adaugat formatiunile militare care au sosit din alte judete, dintre care amintim un batalion din regiunea Sibiu, sub comanda capit. Vasile Barbu ; efectivul unei jumatati de batalion din Cluj, sub comanda maiorului Cortutiu si a locotenentilor Utalea, Victor Epureanu si Svoze.

      Masurile de paza si de siguranta au fost luate deja cu doua zile înainte de ziua adunarii. Ele au constat din urmatoarele:

      1. Siguranta in oras , asigurata prin puternice pichete repartizate pe sectoare, apoi plasati pe acoperisurile caselor si turnurilor de biserici de unde se domina.

      2. Siguranta in cetate , in primul rând fiind ocupata sala cercului militar de un puternic detasament militar sub comanda capitanului Ioan F. Negrutiu. Aici urma sa se tina adunarea. Apoi alte masuri de paza luate in diferite puncte ale cetatii .

      3. Asigurarea circulatiei , prin cordoane armate ; la intrari si încrucisari de drumuri, indicatiunile erau date de catre ofiteri si subofiteri.

      4. Asigurarea adunari pe câmpia Albei-Iulii , prin pichete, posturi fixe, alimentate de detasamente puternice de la cazarmile apropiate. Câmpia era înconjurata la mari distante d un cordon de soldati prin care nu se putea trece decât in grupuri compacte, ori având legitimatie speciala.

      5. Pentru a prevenii vreun atac din afara , cladirea Adunarii nationale si a întrunirii poporului a fost înconjurata cu trei cordoane de avan-posturi, care erau tot mai razlete spre punctele periferice si al caror cerc extrem era in afara de bataia pustii. In padurile si dealurile ce împrejmuiesc Alba-Iulia, acestea comunicau intre ele prin telefon si patrule.

      Dar pregatirea adunarii si deplasarea delegatilor spre Alba-Iulia n-a fost de loc usoara. Agenti ai fortelor retrograde s-au dedat la numeroase provocari contra delegatilor si a maselor ce doreau sa participe la istoricul eveniment.

      Marea Adunare nationala constituanta a romanilor din Transilvania s-a desfasurat în deplina libertate. Prin forma sa de organizare, prin participarea larga a maselor, a delegatilor alesi prin votul unanim al populatiei din întreaga Transilvanie, Adunarea nationala de la Alba-Iulia a capatat un profund caracter plebiscitar, reprezentând populatia romaneasca majoritara pe aceste meleaguri, care era in drept sa hotarasca asupra soartei sale.

      In felul acesta, la 1 decembrie 1918 , Adunarea constituanta a romanilor a hotarât in unanimitate unirea Transilvaniei cu România. Factorul hotarâtor care a dus la realizarea Unirii Transilvaniei cu România a fost lupta activa a muncitorilor, taranilor, carturarilor.





     3.Ecoul marii adunari constituante de la Alba-Iulia:



      Actul unirii Transilvaniei cu România pecetluit la Alba-Iulia, a avut un puternic ecou atât in tara cat si in strainatate.

      Pe adresa Marii Adunari nationale de la Alba-Iulia au sosit zeci si zeci de telegrame de la numerosi romani din Transilvania, care îsi manifestau astfel solidaritatea si adeziunea la hotarârile adunarii.

      Astfel Sfatul national roman din Lupeni scria : ,,Dorim din inima succes. Traiasca conducatorii ". Muresan, in numele Sfatului national roman din Petrila si Petrosani trimitea telegramele : ,, Aderam la rezolutiunea Adunarii nationale romane ".

      Unirea realizata la 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia, pe baza dreptului de autodeterminare a nationalitatilor a constituit un act legic, obiectiv. Partidul socialist si Uniunea sindicala din România saluta ,, cu bucurie dezrobirea nationala a poporului roman din provinciile subjugate "--- se arata in declaratia Comitetului Executiv al Partidului socialist si a Comisiei generale Provizorie a sindicatelor din România din februarie 1919 - , si se angajeaza sa respecte ,, legamintele de unire hotarâte " .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.