Unirea Principatelor Romane

7x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.97

nivel: Liceu

Unirea era o cauza a intregului popor, dar in raport cu interesele lor de clasa, fortele sociale romanesti au inteles in mod diferit continutul, si caracterul Unirii. Forta sociala principala in miscarea unionista au constituit-o masele largi populare de la orase si sate, care au actionat cu cea mai mare energie si hotarare. Ele legau de infaptuirea unirii si implinirea aspiratiilor lor sociale.[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Unirea Principatelor Romane

Unirea era o cauza a intregului popor, dar in raport cu interesele lor de clasa, fortele sociale romanesti au inteles in mod diferit continutul, si caracterul Unirii. Forta sociala principala in miscarea unionista au constituit-o masele largi populare de la orase si sate, care au actionat cu cea mai mare energie si hotarare. Ele legau de infaptuirea unirii si implinirea aspiratiilor lor sociale. Taranii urmareau in primul rand, ca prin Unire sa scape de claca si sa obtina pamant, iar paturile orasenesti considerau ca prin Unire se va realiza cadrul politic favorabil unor largi libertati democratice.

Burghezia, in plina ascensiune, socotea ca printr-un stat unitar se vor crea conditii prielnice pentru prosperitatea ei economica si pentru obtinerea unei pozitii preponderente in viata politica a tarii.
O mare parte din boierime, cu interese apropiate de cele ale burgheziei, s-a alaturat puternicelor forte nationale unioniste. Unii din marii boieri, de teama ca Unirea ar pune in primejdie privilegiile lor de clasa, s-au grupat in partida antiunionista. Generatia care a infaptuit marele ideal al Unirii din 1859 si care infaptuise revolutia de la 1848 avea in frunte inflacarati patrioti, ca:

Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Malinescu, Constantin A. Rosetti, fratii Ion si Dim. Bratianu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, Nicolae Orasanu s. a. Carturari si oameni politici de seama, animati de idei inaintate, au adus o contributie pretioasa la progresul general al tarii. Fruntasii revolutionari din 1848, au intreprins o ampla actiune de propaganda in favoarea Unirii atat in tara cat si in strainatate. Raspanditi in diverse centre europene (Viena, Frankfurt, Paris, Londra, Constantinopol),

patriotii au desfasurat o laborioasa activitate pentru a crea un puternic curent de opinie in sprijinul cauzei romanesti.
Unirea Principatelor Romane - problema europeana
In vara anului 1853 izbucneste razboiul Crimeii, inceput de Rusia impotriva Imperiului otoman, eveniment care aduce in prim plan politic international chestiunea orientala, inclusiv situatia Principatelor dunarene, unirea acestora fiind una din problemele importante ale Congresului de pace de la Paris (1856).

Reprezentantii statelor participante la Congres au luat la Congres atitudini diferite fata de viitorul regim al Principatelor Romane. In sprijinul Unirii s-au pronuntat Franta, Rusia, Sardinia si Prusia;o impotrivire neta au manifestat Turcia si Austria;favorabila Unirii in timpul lucrarilor Congresului, Anglia va reveni ulterior la pozitia sa traditionala de sprijinitoare a Imperiului otoman. Adoptarea pozitiilor fata de problema Principatelor era determinata de anumita interese statale.

Franta lui Napoleon al III-lea voia sa-si asigure in sud-estul Europei un debuseu economic si un pion al influentei sale politice;Rusia vedea in unire un mijloc de a slabi Imperiul otoman;Sardinia si Prusia, sustinand cauza romanilor, pledau indirect pentru unificarea Italiei si Germaniei;Anglia era interesata in mentinerea Imperiului otoman ca forta opusa Rusiei;Turcia, puterea suzerana, se temea ca Moldova si Muntenia unite isi vor dobandi si independenta politica, asa cum se va intampla dupa mai putin de doua decenii. Austria considera ca statul national roman ar duce la intensificarea luptei de eliberare a romanilor din Transilvania, doritori sa se alature fratilor de peste Carpati.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles