Unirea Basarabiei cu Tara Romaneasca

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.48

nivel: Facultate

In atari imprejurari, a avut loc la Cernauti, la 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, si anume, al reprezentantilor romanilor, polonezilor, germanilor, rutenilor. Romanii constituiau marea majoritate a participantilor. La propunerea lui lancu Flondor, care a prezidat lucrarile Congresului, s-a votat, cu o majoritate zdrobitoare, "unirea neconditionata, pentru vecie a Bucovinei in [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Unirea Basarabiei cu Tara Romaneasca

In atari imprejurari, a avut loc la Cernauti, la 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, si anume, al reprezentantilor romanilor, polonezilor, germanilor, rutenilor. Romanii constituiau marea majoritate a participantilor. La propunerea lui lancu Flondor, care a prezidat lucrarile Congresului, s-a votat, cu o majoritate zdrobitoare, "unirea neconditionata, pentru vecie a Bucovinei in vechile ei hotare cu regatul Romaniei". Reprezentantii celorlalte populatii au recunoscut si acceptat hotararea romanilor.

In Transilvania, lupta pentru realizarea unirii cu patria-mama a tins sa se radicalizeze o data cu debutul primei conflagratii mondiale. Contactele cu cercurile oficiale de la Bucuresti s-au intensificat, iar Liga pentru unitatea politica a tuturor romanilor a desfasurat o vie activitate in sprijinul idealului national. Intrarea trupelor romane in Transilvania, in vara lui 1916, a fost salutata cu entuziasm de catre romani.

Numerosi tineri au cautat sa se inroleze in armata romana. Dupa retragerea unitatilor militare, urmare a necesitatilor campaniei de la sudul Dunarii, autoritatile maghiare au dezlantuit o campanie de reprimare a miscarii nationale romanesti. S-au facut rechizitii, internari in lagare, s-a trecut la arestarea unor lideri politici, a fost suspendata presa romaneasca, au fost inchise si desfiintate scoli confesionale si elementare ale romanilor. Multi romani au fost inrolati cu forta in armata austro-ungara.

In aceste conditii grele au avut loc, in ciuda interdictiilor pronuntate de guvernul Tisza, actiuni sociale si de protest, intre 1916 si 1918, pe Valea Jiului, la Cluj, Oradea, Brasov, Timisoara. In conditiile infrangerilor de pe front si a adancirii crizei dualismului austro-ungar s-au produs, la finele anului 1917 si in 1918, demonstratii de strada si agitatii in unitatile militare. La 1 octombrie 1917 a reaparut ziarul "Adevarul".

In ianuarie si in iunie 1918 au avut loc, in intreg Imperiul, puternice greve generale.In acelasi timp, s-a desfasurat in strainatate, pe diferite cai, o vasta propaganda pentru sustinerea cauzei unitatii tuturor romanilor, deoarece mai existau, inca, multi oameni politici occidentali, in S.U.A. si Marea Britanie, care cereau mentinerea Austro-Ungariei. Au actionat in acest sens, in Franta, Anglia, S.U.A., Italia, Suedia, intre altii, Take lonescu, Simion Mandrescu, loan Ursu, Constantin Angelescu, Vasile Lucaciu, V. Stoica.

S-au publicat articole de presa si carti, au avut loc conferinte si manifestatii, s-au facut interventii in parlamente, s-au obtinut audiente pe langa mari oameni politici. La 8 aprilie 1918 a avut loc la Roma, Congresul popoarelor asuprite din tmperiul Austro-Ungar, la care au participat din partea romanilor Simion Mandrescu, dr. Nicolae Lupu, D. Draghicescu. G.G. Mironescu. S-a decis, astfel, continuarea luptei comune a popoarelor asuprite din dubla monarhie. La 3 octombrie 1918 s-a constituit la Paris, sub presedintia lui Take lonescu, Consiliul National al Unitatii Romanesti, care publica ziarul "La Roumanie".

In toamna anului 1918, in conditiile prabusirii structurilor puterii imperiale, s-a desfasurat in Transilvania un puternic proces revolutionar, cu colaborarea tuturor fortelor sociale reprezentand populatia romaneasca. Si-a reluat, astfel, activitatea Partidul National Roman. Comitetul sau executiv reunit la Oradea a adoptat, la 29 septembrie/12 octombrie 1918, o declaratie ce proclama "independenta natiunii romane" din cadrul dublei monarhii. In acelasi timp, au fost reluate si intensificate contactele cu Partidul Social Democrat. La 3/16 octombrie 1918, imparatul Carol I a facut ultima incercare de a salva monarhia aflata in plina dezagregare.

El a lansat manifestul "Catre popoarele mele credincioase", in care propunea federalizarea Austro-Ungariei. Drept raspuns, deputatul roman Alexandru Vaida-Voevod a citit in parlamentul maghiar Declaratia de independenta a populatiei romanesti din Transilvania. S-au desfasurat, de asemenea, numeroase actiuni pentru pace, pentru respectarea drepturilor si libertatilor democratice, pentru realizarea unirii cu Romania.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles