Un nume romanesc pe harta lunii - Spiru Haret

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.96

nivel: Liceu

Dupa sustinerea bacalaureatului (1869) se inscrie la Facultatea de Atiinte a Universitatii din Bucuresti, fiind in aceasta perioada si profesor de matematica la seminarul Nifon din Bucuresti.
Asa cum stim, una din masurile remarcabile ale lui Al.I.Cuza a fost infiintarea Universitatilor de la Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Prima lor grija a fost formarea unor specialisti de marca, la nive[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Un nume romanesc pe harta lunii - Spiru Haret

Dupa sustinerea bacalaureatului (1869) se inscrie la Facultatea de Atiinte a Universitatii din Bucuresti, fiind in aceasta perioada si profesor de matematica la seminarul Nifon din Bucuresti.
Asa cum stim, una din masurile remarcabile ale lui Al.I.Cuza a fost infiintarea Universitatilor de la Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Prima lor grija a fost formarea unor specialisti de marca, la nivel european. Cei mai merituosi studenti au fost trimisi imediat in strainatate pentru a-si pregati doctoratul.

In urma unui concurs, deschis de Titu Maiorescu, Spiru Haret primeste un "stipendiu de 3000 lei anual pentru a studia in acest timp stiintele matematice teoretice la Facultatea de Atiinte din Paris" (adresa Ministerului de Instructie din 30 septembrie 1874).
Cum cea mai renumita Universitate a vremii era Sorbona, iar cursurile cele mai interesante erau cele de mecanica cereasca, era firesc ca trei dintre primii patru tineri ce-si vor lua doctoratul la Paris sa trateze subiecte din acest domeniu: Spiru Haret, Constantin Gogu (1854-1897) si Nicolae Coculescu (1866-1952).

Al patrulea era Gheorghe Siteica (1873 - 1939) .Haret prinde gustul pentru astronomie inca din clasa a III-a de liceu, cand ii cade in mana un articol despre... Luna! Nu avea sa stie ca tocmai acesta va fi astrul pe care va fi inscris pentru totdeauna numele sau.
In 1875 Haret isi trece la Paris licenta in matematica, in 1876 o alta in fizica, pentru ca la 18 ianuarie 1878 sa prezinte o teza de doctorat "Asupra invariabilitatii axelor mari ale orbitelor planetare".

Lucrarea a fost sustinuta in fata unei comisii prezidate de renumitul profesor V.A.Puiseux si va fi publicata in Tomul XVIII al Memoriilor Observatorului din Paris. Se stia deja ca planetele isi perturba reciproc orbitele pe care se deplaseaza, orbite care se abat astfel de la forma de elipsa, "legiferata" de Kepler. Aceasta influenta se manifesta prin masa lor, care intervine in ecuatiile matematice ce descriu acest fenomen complex.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.