Un model de utopie lucrind in Principate

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.79

nivel: Facultate

Progresul - punct de condensare al unui nou misticism10 -, facea sa coincida cauzalitatea istorica obiectiva cu urmarirea deliberata a unui mai bine, in vreme ce lumea noua a secolului nou se mai intreba daca liberul exercitiu al gindirii era dezirabil ori trebuia mai degraba considerat raul necesar dinainAZtea instalarii unui dogmatism eficace. Nehotarita intre libertate critica si constringere d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Un model de utopie lucrind in Principate

Progresul - punct de condensare al unui nou misticism10 -, facea sa coincida cauzalitatea istorica obiectiva cu urmarirea deliberata a unui mai bine, in vreme ce lumea noua a secolului nou se mai intreba daca liberul exercitiu al gindirii era dezirabil ori trebuia mai degraba considerat raul necesar dinainAZtea instalarii unui dogmatism eficace. Nehotarita intre libertate critica si constringere dogmatica, lumea intelectuala a primei jumatati de secol XIX producea, cu maniacala perseverenta, solutii.

Cele mai multe poarta stigmatul maximei desprinderi de realitatile pe care le reorganizeaza, divortul metaAZfizicilor autoritatii de concretul ontic fiind maxim. Universul este atomizat in entitati abstracte care evolueaza pe un fundal numenal fantezist. De aici si din urgenta de a gasi raspunsuri provine varietatea deliranta a operei de renovare, care intereseaza uneori mai mult pe psihopatolog decit pe istoric.
3. in ceea ce priveste Principatele, acestea erau obligate, prin determinari sociale si nationale pe care incercau sa le aboleasca, a-si asuma o ingrata pozitie de receptor.

Aceasta pozitie trebuie acceptata fara complexe cel putin de cercetator, risipa de forte intelectuale in focul argumentarii unui sincronism fiind regretabila in sine. Mai mult, poate duce la bizarerii pseudostiintifice de natura celebrului "protocronism"11.Initierea in afacerile occidentale se face sub semnul uimirii. Reactia e tipica pentru secolul XVIII, dar pare instalata definitiv - cineva a teoretizat comAZplexul Dinicu Golescu (fara sa si scape de el), pe care il voi prezenta implicit mai incolo. Daca din punct de vedere politic, Principatele nu au fost niciodata excluse din Europa, accesul romanilor la valorile reale ale culturii si civilizatiei a fost limitat.

Dupa Scoala ardeleana si poetii Vacaresti, Dinicu Golescu este exemplar pentru intelegerea Apusului, prefigurind elocvent atitudinea generatiei de la 184812.G. Calinescu surprinde si caracterizeaza perfect momentul: "Cind in 1824 incepe sa treaca granita spre a-si aseza copiii la scolile straine, Golescu, mai cu judecata acum si intr-o vreme de repezi prefaceri [dupa ce, pina pe la 50 de ani, vazuse in calatorii numai oboseala si neplaceri, iar in Occident doar "obsteasca vietuire, vesela si fericita" - n.m.], ramine zguduit.

Cu receptivitatea intirziatilor, el trece din emotii in emotii, de la uimire la rusine, din apatie la o apriga vointa de bine si progres. Schimbarea la fata a acestui boier simbolizeaza intreaga noastra renastere si dovedeste ca revolutiunea au facut-o intii boierii"13. Trebuie reamintit ca jurnalul de calatorie al lui Dinicu Golescu (insemnarea calatoriei mele, 1826) a avut o mare influenta asupra intelighentiei romane, ca si beneficul activism al autorului : experientele didactice si literare, mecenat, marele sprijin acordat lui Heliade14.

Mirarea in fata Occidentului coexista indelung cu tentativele de preluare a unor solutii pentru probleAZmele rasaritene, ceea ce face selectia dificila - domeAZniul solutiilor este definit confuz - si adoptiunea problematica. Impreuna cu ideile - scoase din conAZtextul in care erau viabile - sunt importate instituAZtiile, mai ales in forme nedorit parodice. Tensiunea dintre aparenta si esenta, dintre obiectiv si subiectiv, avea sa se amplifice, provocind una dintre primele manifestari ale criticismului in cultura romana, teoria "formelor fara fond" a lui Titu Maiorescu.

Intr-un studiu dedicat reevaluarii contributiei societatii poli-tico-literare "Junimea", Sorin Alexandrescu este de parere ca institutiile - s-ar putea adauga, cred, si ideile - nu se potrivesc ("ne collent pas") realitatilor romanesti, acesta fiind un fapt semiotic fundamenAZtal : "il n'y a pas de production de sens social en Roumanie"15.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles