Un calator italian inainte de Mihai Viteazul - Bottero

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.96

nivel: Liceu

Opera ramine mai mult ceea ce italienii numeau "relazi oni", rapoarte ca acelea pe care le faceau bailii venetieni de la Constantino pol. Dar dintr-insa putem culege si lamuriri de mare importanta cu privir la starea terilor noastre pe la 1580--90.Botero, care cunostea bine terile noastre fara sa putem stabili cind fost pe aici1, stie ca moldovenii sint numiti de turci: carabogdani, -- turc avi[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Un calator italian inainte de Mihai Viteazul - Bottero

Opera ramine mai mult ceea ce italienii numeau "relazi oni", rapoarte ca acelea pe care le faceau bailii venetieni de la Constantino pol. Dar dintr-insa putem culege si lamuriri de mare importanta cu privir la starea terilor noastre pe la 1580--90.Botero, care cunostea bine terile noastre fara sa putem stabili cind fost pe aici1, stie ca moldovenii sint numiti de turci: carabogdani, -- turc avind obiceiul de a numi fiecare tara dupa acel stapinitor pe care-1 cunostea intii;

de exemplu parte din Grecia continentala se chema la dinsii provinci lui Carol, Garl-IH; Dobrogea, dupa Dobrotici care a stapinit pe aici, Dobrug Iii. In cazul acesta, deci , Moldova e dupa Bogdan Orbul, presupusul inchina tor al terii, sau poate dupa Bogdan intemeietorul, iar numele de cara "ne gru", pe care calatorul se trudeste sa-1 explice dupa coloarea intunecata grinelor moldovenesti2, fiind in legatura cu designatia turanica, dupa coloan a punctelor cardinale3.

Definind Basarabia in sensul cel drept -- "Basarabia este deasupra mari unde e Cetatea Alba" --, se descrie Moldova intreaga astfel: Sigur explicatia acestei critice sociale trebuie cautata in altceva decit rea pe care o simt oamenii de a fi lenesi. Acel care simte placerea de _ este fara indoiala bolnav, fiindca actiunea insasi a vietii produce si munca pentru omul sanatos este un vesnic izvor de multamire. secolul al XVII-lea aceasta "lene" are insa o explicatie, care nu este acum a stoarcerii puterilor, intretinute cu o hrana mizerabila, prin e uriase ale scurtei perioade agricole si fara indemnul pe care-1 da atea progresului economic.

Pe atunci nu era inca principala conditie munci ordonate, care este valoarea economiei pastrate in forma de tara abia incepuse sa aiba legaturi care sa-i ceara bani. Banul nostru i'fi cerut pe la anul 1570--80, cind tributul trebuia sa-1 platim tur-moneda --, si din acest fapt a rezultat serbia teranului, care nu dis-e bani, oricit de bogat ar fi fost in lucruri. Cumparaturile zilnice s-au mziv.

Acesta a fost un abuz asamanator cu ceea ce s-ar intimpla cu i foarte saraca ce ar vinde pe un pret de nimic singurului cumparator po-ie stie ce juvaier vechi pentru ca trebuie, a doua zi, sa raspunda unei :are nu poate fi zabovita. Pe de alta parte, caracterul pantehnic al ii nostru, destoinicia lui in a face toate cele ce-i sint de nevoie era ai insemnata pe vremea aceea decit acum. Mestesugarii straini erau iar, afara de dinsii, pe linga boieri, pe linga manastiri si episcopii, ioar mesterii tigani robi, cari nu serveau decit pe stapinii lor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles