Umanismul romanesc

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.66

nivel: Gimnaziu

Este o mişcare culturală apărută în sec. XIV-XVI care punea în centrul preocupărilor sale omul considerându-se necesară educaţia trupului şi a minţii sale.
Umanismul care caracterizează epoca Renaşterii a apărut dintr-o necesitate firească, pentru a înlătura efectele negative ale inchiziţiei, sau ale dogmatismului r[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Umanismul romanesc

Este o mişcare culturală apărută în sec. XIV-XVI care punea în centrul preocupărilor sale omul considerându-se necesară educaţia trupului şi a minţii sale.
Umanismul care caracterizează epoca Renaşterii a apărut dintr-o necesitate firească, pentru a înlătura efectele negative ale inchiziţiei, sau ale dogmatismului religios în general. Umanismul pune omul în centru preocupărilor sale considerând că viaţa acestuia e cea mai importantă din Univers.
Umanismul aşează omul în centru preocupărilor sale recunoscându-i drept fundamental la viaţă. Ca urmare iau un mare avânt descoperirile ştiinţifice şi geografia. Modelul omului umanist era spiritul enciclopedic (omul cu profunde cunoştinţe în domenii diferite). În paralel se dezvoltă şi cultura prin înfiinţare de şcoli, tipărire de cărţi. Umanismul românesc se dezvoltă mai mult din perspectivă culturală.
Cei mai de seamă umanişti aparţin Moldovei feudale. Mişcarea umanistă română pune accentul pe afirmarea identităţii naţionale. Urmând şcoli înalte în Polonia şi Constantinopol, boierii Moldovei au intrat în contact cu ideile umanismului european pe care le-au aplicat apoi în ţară. Cea mai de seamă manifestare a umanismului românesc o reprezintă preocuparea pentru afirmarea identităţii naţionale în lucrările de istoriografie.
Cei mai de seamă istorici umanişti au fost: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir (prima personalitate enciclopedică din cultura română). Opera importantă a acestora o reprezintă cronicile istorice (letopiseţe). Acestea prezintă istoria Moldovei de la al doilea descălecat până în vremurile lui Ion Neculce.
Deşi cei trei cronicari aparţin unor epoci diferite, operele lor au câteva caracteristici comune. Ele se aseamănă printr-o concepţie comună a autorilor privind istoria. Această concepţie reprezintă esenţa umanismului românesc.
Principiile umaniştilor
- cronicarul e responsabil de adevărul celor scrise
- cronicile trebuie să fie obiective, nepărtinitoare pentru un domn sau faţă de un boier
- au valoare educativă
- trebuie să respecte cronologia evenimentelor, de aceea fiecare cronică continuă prezentarea domnitorilor din momentul în care s-a sfârşit cronica precedentă
- cronicarii trebuie să folosească ca surse de inspiraţie izvoarele istorice documentate
- pentru perioadele în care nu există date ştiinţifice pot fi folosite ca sursă de inspiraţie şi creaţiile populare
- cronicile trebuie să noteze colateral şi alte evenimente petrecute în acea perioadă (secete, invazii de lăcuste, ploi, cutremure)
În prefaţa cronicii sale, Miron Costin regretă
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.