Tudor arghezi (locul lui in literatura romana)

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.97

nivel: Liceu

     Arghezi īn timpul vietii sale a scris atāt poezii, cāt si proza.

      Din cadrul operelor īn proza amintim lucrari mai mici ca: Icoane de lemn (1929), Poarta neagra (1930), Tablete din ora de Kuty (1933), Bilete de papagal (1946), Pagini din trecut (1955), Lume veche, lume noua (1958), Tablete de cronicar (1960), Cu bastonul prin Bucuresti (1962), Razlete (1967); si romane ca[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tudor arghezi (locul lui in literatura romana)

     Arghezi īn timpul vietii sale a scris atāt poezii, cāt si proza.

      Din cadrul operelor īn proza amintim lucrari mai mici ca: Icoane de lemn (1929), Poarta neagra (1930), Tablete din ora de Kuty (1933), Bilete de papagal (1946), Pagini din trecut (1955), Lume veche, lume noua (1958), Tablete de cronicar (1960), Cu bastonul prin Bucuresti (1962), Razlete (1967); si romane ca: Ochii maicii Domnului (1934), Cimitirul Buna-vestire (1936), Lina (1967).

      Poeziile sale au aparut īn volume ca: Cuvinte potrivite (1927), Flori de mucigai (1931), Versuri de seara (1935), Hore (1939), Una suta una poeme (1947), 1907-Peizaje (1955), Cāntare omului (1956), Stihuri pestrite (1957), Frunze (1961), Poeme noi (1963), Cadente (1964), Silabe (1965), Ritmuri (1966), Noaptea (1967). Īn aceste poezii scriitorul abordeaza mai multe teme.

      Īn cadrul poeziei filozofice urmareste ars poetica īn poeziile Ruga de seara, Testament, Portret; lirica sociogonica īn "Cāntarea omului"; si lirica existentiala īn cautarea lui Dumnezeu si īn confruntarea cu moartea. Īn Psalmi poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea, ca fiinta gānditoare a omului pe pamānt. Sursa ei se afla īn permanenta cautare a unui "Dumnezeu" care refuza a se arata si care determina o stare sufleteasca de permanenta pendulare īntre credinta si tagada. Poetul accepta si refuza succesiv existenta dumnezeului, trecānd prin cele mai felurite si contradictorii stari de spirit .Esecul lui Arghezi de a ajunge la revelatia divina l-a condus pe acesta la o viziune panteistica asupra vietii atāta vreme cāt cerul ramāne mut. Īn tema confruntarii omului cu moartea distingem trei atitudini:

     a.) spaima de nefiinta, de neant (Duhovniceasca)

     b.) acceptarea ca pe un dat firesc, in sens mioritic, a mortii (De-a v-ati ascuns)

     c.) spaima de moarte care este atenuata de gāndul ca, atāt cāt traieste, omul se ilustreaza prin realizarile si īmplinirile sale (De ce-as fi trist ?).

      Poezia sociala īn conceptia lui Tudor Arghezi este una de angajare sociala, de participare activa la transformarea naturii si a omului īnsusi, a societatii asa cum vedem īn Ruga de seara, Testament, Belsug, Plugule, Caligula, Blesteme, Cāntare omului, 1907-Peizaje.

      Poezia erotica argheziena se resimte de influenta eminesciana. Poezii de dragoste īntālnim īn volumele Cuvinte potrivite (Melancolie, Toamna, Despartire, Creion (obrajii tai mi-s dragi), Creion (Trecānd pe puntea-ngusta)) si volumul Versuri de seara.

      Doua atitudini se pot defini in trairea sentimentului de dragoste:

     a.) Una de reticenta, de amānare a clipei erotice (Melancolie, Creion (Obrajii tai mi-s dragi)

     b.) Īmplinirea erotica care este urmarita si exprimata īn ambianta universului casnic din care natura vegetala si animala, īn toata bogatia, varietatea si splendoarea ei, nu poate lipsi.

      Femeia devine stapāna acestui univers, ea fertilizeaza acest univers īn care barbatul devine sub influenta pozitiva a femeii un luptator si un demiurg (Mireasa, Casnicie, Mirele).

      Urmarind Poezia jocului, a boabei si a farāmei observam ca Tudor Arghezi continua traditia lui Emil Gīrleanu si a lui George Topīrceanu īn descrierea universului marunt, al vietuitoarelor fara cuvānt. Nicaieri ca pāna la el lumea vietuitoarelor fara cuvānt, de la gāzele minuscule, la felurimea pasarilor (cocosi, rāndunele, vrabii, lastuni, etc.) si patrupedelor casnice (vaci, magari, iezi, purcei, catei, pisici, etc.) n-a capatat un contur mai unitar si mai complex zeitatea umana, īn cele mai felurite ipostaze, de la copil pāna la matur. Poetul se coboara pāna la dimensiunea ludica a vietii. Din toata aceasta poezie (Cāntec de adormit Mitura, Versuri de seara, Buruieni, Martisoare, Cartea cu jucarii, Copilaresti, Prisaca ), reiese gingasie, inocenta, prospetime si delicatete. Universul e marunt, atitudinea e de joc, dar mestesugul poetului e neīntrecut si metafora se insinueaza firesc īn text pentru a sublinia ca esentele cele mari ale vietii exista si īn lumea marunta de cele mai multe ori adevarate si mai convingatoare ,īn orice caz statornice, decāt in lumea grava a oamenilor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles