Tudor Vladimirescu

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.06

nivel: Liceu

Începutul secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o miscare exceptională pentru libertate socială, restructurări interne si afirmare natională. Generoasele idei ale revolutiei franceze, care sustineau dreptatea si egalitatea socială, precum si dreptul la autodeterminare a popoarelor oprimate au cuprins întreaga Europă.

Imperiile absolutiste, lovite de forta geniului napoleonian[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tudor Vladimirescu

Începutul secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o miscare exceptională pentru libertate socială, restructurări interne si afirmare natională. Generoasele idei ale revolutiei franceze, care sustineau dreptatea si egalitatea socială, precum si dreptul la autodeterminare a popoarelor oprimate au cuprins întreaga Europă.

Imperiile absolutiste, lovite de forta geniului napoleonian păreau a fi aproape de prăbusire, dar înlăturarea lui Napoleon Bonaparte a impus mentinerea vechilor structuri, însă în Peninsula Balcanică, vointa de libertate, unitate si afirmare natională era din ce în ce mai greu de stăvilit. La împlinirea unui secol de domnii fanariote, societatea românească era împiedicată in dezvoltarea sa fireasca, de existenta unor de institutii si a unei clase politice dominată de coruptie si dorinta de îmbogătire rapidă prin jefuirea resurselor Principatelor Dunărene, aceasta constituind o permanentă instabilitate.

Mentinerea de către Poartă a domniilor fanariote păstra un sistem de extorcare fără egal în întreaga noastră istorie; cumpărarea domniilor costa sume enorme (exemplu elocvent cele 3 milioane de piastri date de Mihail Sutu); banii se obtineau prin venalitatea functiilor, orice slujbă având pretul său (recordul a fost detinut de Ioan Caragea care a vindut 4762 titluri de boierie pentru care a obtinut 20 de milioane de piastri); impozitele indirecte (vămile si ocnele de exemplu) intrau în vistieria domnului.

Vistieria (bugetul) statului se constituia dintr-un impozit personal achitat de către toti bărbatii tării în vârstă de peste 16 ani, dar repartizarea era total inechitabilă, pentru că mai mult de jumătate din populatia tării (boierii, meamurile, clerul), era scutită de contributie. Prin intermediul unui aparat administrativ lipsit de scrupule, banii erau încasati de la contribuabili prin intermediul celor mai brutale metode.

În aceste conditii, eforturile boierimii pământene pentru înlăturarea domnilor fanarioti si întărirea institutiei domniei, reprezintă dorinta întregului popor pentru afirmare natională, împotriva tendintelor dominatoare ale unei clase impuse din afară si străină intereselor românilor. Lupta de eliberare a popoarelor din Balcani si succesul unei asemenea actiuni era conditionat de sprijinul unei puteri antiotomane, Rusia taristă. Elementul determinant al acestei actiuni a fost societatea grecească secretă Eteria (Frătia sau Societatea prietenilor), înfiintată la Odessa în anul 1814 si având în fruntea sa pe Alexandru Ipsilanti, fiul fostului domnitor fanariot Constantin Ipsilanti.

Conducătorul românilor la 1821 a fost Tudor Vladimirescu. S-a născut într-o familie de tărani liberi, în jurul anului 1780, în satul gorjean Vladimiri, al cărui nume îi va deveni patronimic. A înteles timpurile în schimbare, a reusit să strângă avere, dobândind o pozitie de prestigiu în ierarhia socială. A foat soldat si ofiter în armata rusă, comandând panduri în războiul ruso-turc din anii 1806-1812 fiind înaintat în gradul de locotenent al armatei ruse, a primit si ordinul cavaleriei, "Vladimir" clasa a III-a. În perioada iunie-decembrie 1814, Tudor Vladimirescu a stat la Viena. În capitala Imperiului Habsburgic, Tudor a fost interesat de noua conjunctură europeană după prima cădere a lui Napoleon Bonaparte.

Continutul actiunii politice românesti de la 1821 este ilustrat în programul revolutiei alcătuit din textele cancelariei lui Tudor.
"Proclamatia de la Pades" (Tismana, 23 ianuarie 1821), adresată locuitorilor Tării Românesti justifică ridicarea la luptă prin dreptul de "rezistentă la opresiune" care decurge din principiul suveranitătii nationale.

Proclamatia exprimă gândirea politică a miscării nationale, urmărind să atragă atentia asupra situatiei din Principate.
Cel mai important document programatic al revolutiei, cunoscut din februarie 1821 este "Cererile norodului românesc" care cuprinde principiile de bază ale unei noi ordini sociale.

Se cerea desfiintarea privilegiilor boierimii si obligatia domnitorului numit de către Poartă de a respecta vointa tuturor celor pe care îi conduce; accesul la functii în stat trebuia să se facă doar pe bază de merite; se cerea o largă reformă în domeniul justitiei, administratiei, scolar, armată (prin înfiintarea unei armate permanente); se solicita desfiintarea vămilor interne. Nu a fost cerută împroprietărirea tăranilor cu pământ si desfiintarea definitivă a obligatiilor acestora fată de boieri, pentru a mentine unitatea împotriva asupritorului străin.

După ce a trecut Prutul, Alexandru Ipsilanti a prezentat la Iasi o Proclamatie (28 februarie 1821) în care afirma obiectivele Eteriei, garanta pacea si securitatea Moldovei si făcea cunoscut că în eventualitatea unei interventii otomane, Rusia va "pedepsi această îndrăzneală". Astfel a fost compromisă încă de la început miscarea lui Alexandru Ipsilanti; ambasadorul rus Stroganof de la Constantinopol si tarul Alexandru I care se afla la Congresul Sfintei Aliante de la Laybach (Liubliana, Slovenia) au dezavuat atât Eteria cât si actiunea lui Tudor Vladimirescu.

Deplasarea de la Iasi către Bucuresti a lui Alexandru Ipsilanti, primejduia si actiunea românească. În această situatie, Tudor Vladimirescu părăseste în grabă Oltenia si se-ndreaptă către Capitala Tării Românesti; prin Proclamatia dată la 20 martie 1821 de la Cotroceni, unde se afla tabăra sa, conducătorul revolutiei insistă asupra cauzelor care au determinat ridicarea la arme: pierderea drepturilor de către români si jafurile de nesuportat. Prin acordul cu "boierii patrioti" (23 martie) - în virtutea căruia avea dreptul de a exercita "vremelnica stăpânire" se legimitează actiunea lui Tudor.

Constient că obiectivele Eteriei făceau iminent un atac otoman, transformând ca în nenumărate rânduri tara într-un spatiu al jafului si pustiirii, Tudor precizează în discutiile cu Alexandru Ipsilanti, raporturile dintre cele două miscări.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles