Tudor Arghezi - universul operei

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.83

nivel: Liceu

1.) Lirica de dragoste, în cadrul căreia poetul exprimă atasamentul de fiinta iubită, de lume si de viată în general. Are versuri în care rântă iubirea si se opreste asupra iubitei căreia îi face portretul:

“Obrajii tăi mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul
În care se oglindesc
Azurul si copacul”.
Arghezi cultivă o elegie erotică

3[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tudor Arghezi - universul operei

1.) Lirica de dragoste, în cadrul căreia poetul exprimă atasamentul de fiinta iubită, de lume si de viată în general. Are versuri în care rântă iubirea si se opreste asupra iubitei căreia îi face portretul:

“Obrajii tăi mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul
În care se oglindesc
Azurul si copacul”.
Arghezi cultivă o elegie erotică

3.) Poezia filozofico-religioasă: Psalmi

Una din laturile dominate ale poeziei argheziene stă sub semnul căutărilor filozofico-religioase. Ca toti mari poeti ai lumii si Arghezi a fost răscolit de o serie de probleme fundamentale legate de rostul omului pe pământ, a începuturilor existentei omului în univers, a perspectivelor care i se deschid, a mortii care pune capăt zbaterilor omului pentru înfrumusetarea vietii. Poetul s-a războit cu fantomele divinitătii mortii. Ispita cunoasterii o găsim în “Psalmi” di cadrul volumului “Cuvinte potrivite”. Motivul căutării divinitătii prezent în poezia argeziană încă de la primele poezii de după debut devin în “Psalmi” o obsesie tiranică si ea se prelungeste în “Stihuri de seară” si “Hore”. Poetul este la început chinuit de îndoieli, dacă există sau nu Dumnezeu, de aceea în Psalmul al VI.-lea spune: “Pari când a fi, pari când că nu mai esti”. Arghezi nu poate întelege tăcerea lui Dumnezeu si în acelasi Psalm arată dorinta de a fi în stare să intre în contact direct cu Dumnezeu:

“Siguri, acum în marea ta poveste
Rămân cu tine să mă mai măsor
Fără să vreau să ies biruitor
Vreau să te pipăi si să urlu: Este?”

Oscilând între dorinta de a afirma existenta lui Dumnezeu si gândul că acesta s-ar putea reduce doar la o iluzie zadarnic întretinută poetul exclamă:

“Pentru credintă sau pentru tăgadă,
Te caut dârz si fără de folos”.

Poetul ajunge să îl pândească pe Dumnezeu ca pe un vânat si să îl ameninte cu nimicirea fizică:

“Te drămuiesc în zgomot si-n tăcere
Și te pândesc în timp ca pe vânat
Să văd: esti soimul meu cel căutat
Să te ucid sau să-ngenunchi a cere”

În Psalmul al II.-lea poetul este mai neînduplecat:

“Cercasem eu cu aerul meu
Să te răstorn pe tine Dumnezeu
Tâlhar de ceneri îmi făcui solia
Să-ti jefuiesc cu vulturii tăria”.

El ajunge să pună sub semnul întrebării existenta lui Dumnezeu pentru că de la familia sfântă a tot puternicul n-a mai trimis nici un semn pentru scriitorii de rând, de aceea în unul din Psalmii publicati în 1959 arată că:
“Înversunat de piedici să le sfărâm îmi vine
Dar trebuie-mi da seama să-ncep de-abia cu tine”.

Tema mortii opune poetul în poezia “De-a v-ati ascuns” din volumul “Cuvinte potrivite”. Poezia duce cu gândul la “Mai am un singur dor” si “Miorita”. Poetul simte apropierea mortii si asteaptă cu liniste interioară. Poezia este un testament oral lăsat copiilor de care se va despărtii de moarte. Acelasi presentiment al mortii îl vom găsi în poezia “Poate că este ceasul” sau “Ora zece”. De la teamă si frică în fata mortii poetul ajunge la groază în poezia “Duhovnicească”. În alte poezii Arghezi exprimă spaima în fata mortii, asa cum este în poezia “Duhovnicească”. Atât în poezia “De-a v-ati ascuns” cât si în “Duhovnicească” poetul se opreste asupra felului de manifestare a mortii. Spaima se transformă apoi în groază, moartea este văzută ca un cioplu de care nimeni nu poate scăpa si care îl va ia pe om când nici nu se asteaptă.

4.) O altă temă a liricii lui Arghezi este cel al universului miniatural al lumii mărunte si umilă: a florilor, al gâzelor, lumea copilului. Poetul simte nevoia să cunoască culmile limpezi ale inocentei să-si consacre iubirea fiintelor mici, copiilor, animalelor domestice, gâzelor, florilor de câmp si de grădină. În volumele de poezii cum sunt “Cărticică de seară”, “Stihuri pentru copii”, “Hore” sau în volumele în proză “cartea cu jucării”, “Prisaca” întâlnim o lume de păsări, insecte, câini, oi, pisici, găinile din curte, în altele rândunicele, greierele, furnicile devin personajele unor poeme de o mare gingăsie lirică.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles