Tudor Arghezi - Critici

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.48

nivel: Liceu

Opinia publica, acceptand integral si cu ardoare o opera, simte, acum, necesitatea unei variatii, stiut fiind ca adoratia, ca si negatia perpetua, oboseste si literatura si publicul ei. Adevarul e ca drumul unei capodopere nu e totdeauna ascendent si pentru a fi redescoperita ea are nevoie sa fie uitata o vreme.

Tristetea e insa ca aceasta uitare vine, in cazul lui Arghezi, prea de[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tudor Arghezi - Critici

Opinia publica, acceptand integral si cu ardoare o opera, simte, acum, necesitatea unei variatii, stiut fiind ca adoratia, ca si negatia perpetua, oboseste si literatura si publicul ei. Adevarul e ca drumul unei capodopere nu e totdeauna ascendent si pentru a fi redescoperita ea are nevoie sa fie uitata o vreme.

Tristetea e insa ca aceasta uitare vine, in cazul lui Arghezi, prea devreme, inainte ca poezia sa fi intrat cum trebuie in constiinta publica.Pana sa avem o editie a scrierilor sale, pana, deci, a-i cunoaste, in totalitate si in profunzime, opera, spiritele s-au si blazat; inainte de a stii, cu aproximatie, liniile de forta ale unei creatii ce a schimbat, dupa Eminescu, fata intregii literaturi romane, sensibilitatea noastra se si arata obosita.

Caci, un fapt e limpede: desi avem despre aceasta intinsa literatura studii serioase, mai vechi si mai noi, desi s-au spus despre ea lucruri inteligente si adevarate, opera argheziana are inca multe secrete. Acestea nu sunt de nuanta, ci de esenta.

Zone importante ale operei sunt inca necercetate, iar in ce priveste simbolurile fundamentale ale poeziei, dintre acelea intoarse pe toate fetele, mai sunt inca multe de spus. Epoca noastra (critica mai noua) a adaugat alte prejudecati la cele deja existente despre acest mare poet pe care l-a urmarit, inca de la inceput, fatalitatea unei violente indecizii din partea comentatorilor.

Observatia lui G. Ibraileanu, din 1910, ca "Ruga de seara" apartine unui geniu sau unui dezaxat e caracteristica pentru critica momentului si, cu mici variatii, spiritele critice au ramas pana azi in aceeasi nehotarare.Nimic nu s-a schimbat, in esenta, in atitudinea ulterioara a criticii: chiar cand opera s-a impus, ea a avut nevoie de a fi aparata impotriva celor care, nemaiputand contesta autorului talentul, ii contesta acum morala, filozofia si puterea elevatiei.

Cum aceasta suspiciune a persistat sub diverse forme pana tarziu, critica intelegatoare de fapte mai profunde in literatura s-a gasit totdeauna in situatia de a lupta pentru recunoasterea unei evidente.Eforturile au fost mobilizate in acest sens, si mai toate studiile despre Arghezi au acest caracter militant, partizan.

Pompiliu Constantinescu lupta cu prejudecata lipsei de spiritualitate inalta a poeziei, Serban Cioculescu apara versurile din cauza de invinuirea de a fi ermetice ori profanatoare. Comentatorii mai noi au avut de infruntat obtuzitatea si reauacredinta a criticii sociologist vulgare, cazute, cu argumente de alt chip, la insanitatile gandirii lui Georgescu Cocos.

Orice lupta cere insa sacrificii si orice biruinta se ridica, in fapt, pe cateva enorme injustitii.Pledoaria in critica inseamna, inainte de orice, o simplificare a demonstratiei, o alegere a punctului de vedere favorabil, in masura a pune in minoritate opinia adversa.

Pentru cine a aparat pe Arghezi de vanatoarea de vrajitoare a unor critici primitiv-siciologizanti, ideea de dumnezeire se identifica, din ratiuni pe care nu le discutam, cu ideea de adevar, iar cautarea fiintei misterioase cu aspiratia spre absolut in procesul cunoasterii.Aceasta solutie, posibila, are insa neajunsul de a ignora altele, indiscutabile si acelea.

Critica mai veche vorbea, nu fara dreptate, de implicatia religioasa a psalmilor si stabilea, aproape cu sprijinul acelorasi versuri, legaturile mai adanci cu spiritualitatea crestina. Acest aspect este indiscutabil, dar nu fundamental in poezia argheziana si cine se ambitioneaza sa dea o explicatie unica simbolurilor se desparte de chiar esenta acestei lirici de o ambiguitate calculata.

In fapt, pentru a ramane in spiritul poeziei, trebuie sa admitem doua adevaruri: importanta in "Cuvinte potrivite" si celelalte volume nu e ideea de Dumnezeu, ca atare, ci drama morala ce i se asociaza, si, in al doilea rand, ca ideea insasi de dumnezeire are mai multe acceptii, in intregime valabile.Cine isi leaga destinul comentariului de o unica solutie de interpretare greseste, pentru ca, din zece poeme citate, opt ii contrazic ideea.

Atitudinea favorabila e de a admite o pluralitate de sensuri si de a zice, de pilda, ca in privinta lui Dumnezeu sunt posibile cel putin patru acceptiuni (religioasa, gnoseologica, etica si estetica).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles