Trubaduri si cavaleri

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 8.81

nivel: Liceu

Devotament dezbinator
Aceasta tema a influentat si literatura engleza. De exemplu, in secolul al XV-lea, Sir Thomas Malory, in cartea sa intitulata Morte d’Arthur, scrie depre prietenia, dragostea si pasiunea cavalereasca. El arata cum tradarea generata de pasiuni personale distruge legaturile cele mai puternice.

In conceptia lui Malory fidelitatea lui Lancelot fata de[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Trubaduri si cavaleri

Devotament dezbinator
Aceasta tema a influentat si literatura engleza. De exemplu, in secolul al XV-lea, Sir Thomas Malory, in cartea sa intitulata Morte d’Arthur, scrie depre prietenia, dragostea si pasiunea cavalereasca. El arata cum tradarea generata de pasiuni personale distruge legaturile cele mai puternice.

In conceptia lui Malory fidelitatea lui Lancelot fata de rege este macinata de dragostea adultera fata de Genoveva. Rezultatul nu este doar destramarea “Mesei Rotunde” a lui Arthur, ci si a regelui.

Romanul trandafirului
In aceasta epoca a fost foarte populara (dupa numarul manuscriselor ramase) opera lui Guillaume de Lorris, Romanul Trandafirului (Roman de la Rose), avand ca tema dragostea cavalereasca.

Prezentata ca un vis, este o alegorie despre un om, care este introdus de Oiseuse (Lenea) intr-o gradina, unde intalneste niste figuri ca Deduit (Voluptatea), Richesse (Bogatia), si Largesse (Generozitatea). La influenta Zeului dragostei, acest om se indragosteste de un trandafir si de atunci viata lui are un singur scop, sa rupa un boboc de pe acel trandafir. In realizaea acestui tel este ajutata sau impiedicat de diferite figuri alegorice, de exemplu, Politetea, Pericolul, Mintea, mila, Rusinea si Teama. In final intervine Natura si eroul poate rupe trandafirul mult dorit.

Dragoste condamnata la moarte
Multi, in multe variante, au prezentat in aceasta epoca, vechea poveste a lui Tristan si Izolda in lumina conceptiilor cavaleresti. Izolda este sotia regeli Marc, unchiul lui Tristan. Dupa ce indragostitii beau, fara sa banuiasca ceva, elixirul dragostei, Tristan de indragosteste de Izolda cu o dragoste patimasa, insa aceatsa pasiune este incompatibila cu loialitatea cavalereasca fata de rege. Acest conflict nu se poate rezolva altfel decat prin moartea indragostitilor.

Tema dragostei cavalesresti apare si in literatura italiana, unde in opera lui Danta, Divina Comedie, aceatsa invinge chiar si moartea. Opera este formata din trei parti. In prima Dante povesteste intalnirea lui cu spiritul lui Virgiliu, poetul roman care a fost trimis din ceruri pentru a-l calauzi pe Dante pe drumul spre dragostea lui din tinerete, Beatrice, acum moarta. Pentru aceatsa trebuie sa coboare in iad, unde se intalneste cu multi pacatori care, pentru pasiunile lor adultere au fost condamnati sa se invarta in intuneric, manati de un vant etern. De exemplu, Francesca si Paolo au fost pedepsiti pentru dragostea lor oarba si egoista.

Dantesi Virgiliu cutreiera iadul, vad toate mostruozitatile; apoi se intalnesc si cu Satana, dupa care trecand de centrul pamantului, la poalelel muntelui purgatoriului ajung “sub stele”. In varful muntelui, in “Paradisul pamantean”, Virgiliu isi ia ramas bun de la Dante, care in fine acolo o gaseste pe Beatrice. Aceasta il conduce mai departe, prin sferele raiului si devine tot mai frumoasa si mai sfanta in ochii admiratorului ei, iar in cele din urma ajung chiar la Dumnezeu. Aceasta este imaginea apoteotica a dragostei ca sentiment divin.

Arta iubirii
La sfarsitul secolului al XII-lea, asemenea idei au fost exprimate de Andreas Capellanus la eleganta curte a Mariei, contesa de Champagne (fiica Eleonorei de Aquitania). Cartea lui, Arta iubirii, nu trebuie luata in serios in totalitatea ei, in multe privinte fiind o parodie a scrierilor cu aceeasi tema ale lui Ovidiu. Ofera sfaturi minutioase pentru indragostiti. Originalul s-a scris in limba latina. Este considerata o lucrare de sinteza care reflecta conceptia despre lume a unei epoci. Cu o ironie estompata, Capellanul enumera regulile dragostei cavaleresti ca incununare si incheiere a unei povesti fermecatoare.

Povestea suna cam in felul urmator: un viteaz britanic, calarind prin codrul regelui Arthur, se intalneste cu o fata minunata care-ispune ca faraajutorul ei nu-si poate duce la bun sfarsit angajamentul. Ca sa-i castige dragostea, fata pretinde sa-i aduca soimul care sta pe creanga de aur din curtea regala. (Ca si in alte povesti despre dragostea cavalereasca, si aici cavalerul trebuie sa treaca de mai multe probe pentru a-si dovedi profunzimea dragostei.)

La sfatul tinerei, cavalerul pleaca in cautarea manusii fermecate pe care se va aseza soimul, caci numai posedand acest obiect va putea intra in palat.

Peripetiile cavalerului britanic
Tanarul aventurier ajunge repede la un pod de aur. Acesta este pazit de un cavaler inspaimantator care-l provoaca la lupta. In aceasta lupta britanicul este ranit grav, dar invinge si cruta viata adversarului. Pe celalat mal il asteapta inca un cavaler furios, care scutura atat de tare podul, incat britanicul abia poate trece peste el. Odata ajuns acolo, isi ineaca dusmanul.

Mai tarziu ajunge pe un camp inmiresmat in mijlocul caruia se afla un palat rotund. In mod curios, nu gaseste poarta palatulu si nici nu vede pe nimeni nicaieri. Totusi, pe pajiste se gasesc mese de argint incarcate cu mancare si bautura. Cavalerul, care in urma calatoriei era aproape mort de foame, se aseaza imediat la masa.

Regulile dragostei
Deodata, printr-o poarta invizibila pana atunci, se perede un urias invartind in mana in ciomag: “Cum indraznesti sa calci pe teritoriul regal si sa mananci dinmasa regala fara sa fii invitat?” – zbiara acesta. Incepe o lupta crancena din care in mod miraculos britanicul iese iar invingator, dar cruta viata uriasului, care drept rasplata il duce la colana de aur pe varful careea se afal manusa fermecata.

In final britanicul ajunge in palatul regelui Arthur si gaseste soimul care sta pe creanga de aur. Dar, precum ii prezisese tanara, este din nou provocat la duel simultan de doi cavaleri. Norocul este iar de partea lui, ii sleste pe cei doi sa se retraga si astfel poate lua soimul si pergamentul fixat pe creanga de aur. Pe acesta erau scrise regulile dragostei – 31 la numar – si britanicul e indemnat sa faca cunoscute aceste reguli acelora care doresc dragostea.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles