Trichothecene si funomizine - metaboliti secundari fungi

3x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.65

nivel: Facultate

Un aspect interesant este acela ca, la multe dintre speciile de streptomicete, incetinirea ratei de crestere este insotita de producerea de substante antibiotice sau cu alte functii (metaboliti secundari). Acest fapt vine in sprijinul ipotezei asupra rolului antibioticelor produse de streptomicete si anume acela de a proteja miceliul de substrat care se lizeaza impotriva altor bacterii existente [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Trichothecene si funomizine - metaboliti secundari fungi

Un aspect interesant este acela ca, la multe dintre speciile de streptomicete, incetinirea ratei de crestere este insotita de producerea de substante antibiotice sau cu alte functii (metaboliti secundari). Acest fapt vine in sprijinul ipotezei asupra rolului antibioticelor produse de streptomicete si anume acela de a proteja miceliul de substrat care se lizeaza impotriva altor bacterii existente in sol care l-ar putea folosi ca sursa de carbon si azot, pastrandu-l astfel pentru cresterea miceliului aerian.

Ca rezultat al activitatii lor metabolice, atat streptomicetele cat si bacilii, formeaza mai multe categorii de compusi care includ, pe langa constituentii structurali ai celulei, enzime intra- si extracelulare, produsi finali de metabolism precum si o serie de produsi cu importanta practica deosebita incluzand metabolitii primari si pe cei secundari.
Metabolitii primari sunt compusi cu greutate moleculara in general mica, reprezentand produsi intermediari sau finali ai metabolismului intermediar necesari microorganismului producator si care includ : aminoacizi, acizi organici, nucleotide, vitamine, enzime etc. Acesti compusi sunt sintetizati in cursul trofofazei (perioadei de multiplicare rapida si acumulare de biomasa celulara), in medii bogate in substante nutritive si conditii fizice corespunzatoare.

Dupa aceasta etapa urmeaza idiofaza in cursul careia cresterea si multiplicarea inceteaza dar celulele raman metabolic active sintetizand o categorie speciala de substante cu structura chimica variata, denumite metaboliti secundari. Numarul metabolitilor secundari este foarte mare iar efectele lor sunt de asemenea foarte variate. Diversitatea neobisnuita a efectelor farmacodinamice si a structurii lor chimice este ilustrata de numeroasele clase de compusi organici la care pot apartine si care includ: glucide aminate, chinone, cumarine, epoxizi, alcaloizi, glicozide, derivati indolici, lactione, macrolide, naftalene, nucleozide, terpenoizi si tetracicline.

Sinteza metabolitilor secundari se face printr-o mai mare varietate de cai decat aceea a metabolitilor primari, pe seama compusilor cu greutate moleculara mica folositi in timpul cresterii exponentiale pentru sinteza constituentilor celulari normali si este rezultatul acumularii in mediu a unor substante cu rol de inductor. De asemenea, declansarea sintezei metabolitilor secundari se poate datora si epuizarii unor substante cu functie de represor.

In contrast cu diversitatea cailor de biosinteza si a produsilor finali, cei mai multi dintre metabolitii secundari sunt asamblati pornind de la cativa metaboliti cheie. Spre deosebire de metabolismul primar in care procesele de biosinteza se desfasoara intotdeauna cu mare specificitate, in metabolismul secundar proportia fiecarui component depinde de factori genetici si de mediu, probabil datorita specificitatii scazute a enzimelor implicate in desfasurarea sa. Majoritatea metabolitilor secundari au actiuni antibiotice dar exista si compusi cu actiuni diferite.

Functiile metabolitilor secundari produsi de bacili si streptomicete
Printre bacterii, actinomicetele si in special cele din genul Streptomyces sunt cunoscute ca fiind principalii producatori de antibiotice, sintetizand 3/4 dintre toti produsii cunoscuti de acest tip. Antibioticele produse de streptomicete au structura chimica variata putand fi clasificate in diferite tipuri.

Membrii genului Bacillus sunt capabili sa produca antibiotice ca metaboliti secundari in faza de crestere logaritmica tarzie sau la inceputul fazei stationare. Au fost semnalati mai mult de 169 de astfel de metaboliti. De exemplu, B subtilis poate produce 68 tipuri de antibiotice, in timp ce la B.brevis au fost identificate numai 23 asemenea tipuri de substante. Metabolitii secundari datoreaza activitatea antibiotica capacitatii lor de a inhiba procesele metabolice primare.

Cei mai multi actioneaza ca antimetaboliti deoarece asemanarea lor functionala cu metabolitii normali le permite legarea la situsuri tinta si sa interfere cu activitatea normala. Produsii generati de o anumita cale metabolica inhiba de obicei o alta cale metabolica, activitatea lor depinzand in intregime de configuratia antibioticului si de distributia gruparilor functionale la nivelul lor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles