Tratatul de Alianta din 1833

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 7.38

nivel: Facultate

Din moment ce, după 1881, atitudinea României interesa cu atât mai mult cu cât era plasată între cele două semnatare ale tratatului din acel an, Austro-Ungaria și Serbia, pe de o parte, și Imperiul țarist și Bulgaria aflată sub influența rusă, pe de altă parte. În consecință, la 19 august 1883, Bismarck a pus destul de direct chestiunae unei apropieri a României față de Tripla Alianță.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tratatul de Alianta din 1833

Din moment ce, după 1881, atitudinea României interesa cu atât mai mult cu cât era plasată între cele două semnatare ale tratatului din acel an, Austro-Ungaria și Serbia, pe de o parte, și Imperiul țarist și Bulgaria aflată sub influența rusă, pe de altă parte. În consecință, la 19 august 1883, Bismarck a pus destul de direct chestiunae unei apropieri a României față de Tripla Alianță.

Întrucât se anunțase pentru vară o vizită a lui Carol I la Curțile austriacă și germană, cancelarul și-a pus problema dacă ea nu ar constitui un bun prilej în acest sens. Adresându-se prințului von Reuss, ambasadorul german la Viena, el considera necesar să pună „chiar de pe acum” întrebarea confidențială privind posibilitatea și utilitatea atragerii estului Europei spre Tripla Alianță. Pe primul plan era pusă o apropiere a României, cea a Serbiei( aliată totuși cu Austro-Ungaria) și Turciei fiind plasată pe planul al doilea.

Documentul arată limpede că inițiativa unei apropieri a României de Tripla Alianța aparține cancelarului german. Ea a găsit un ecou favorabil la diplomația austro-ungară, care urma, de altfel, să fie principala beneficiară a unei asemenea apropieri. În discuția pe care a avut-o cu prințul von Reuss, ministrul de externe austro-maghiar, contele Kalonky, a arătat că, de comun acord cu suveranul său, el „a avut de mult în vedere o apropiere a României a cărei intrare în „Liga păcii” ar umple o fisură foarte importantă” și ar consolida esențial această alianță.

Apropierea nu a fost însă posibilă, datorită nu numai atitudinii României în problema Dunării, ci și a faptului că guvernul roman nu a făcut nici un pas care să arate dorința de a o realize. Aprecierea ultimă este revelatoare în legatură cu inițiativa alianței României cu Puterile Centrale.

O lumină și mail impede o aruncă aici nota marginală a lui Bismarck în legătură cu aprecierea lui Kalnoky: „Aceasta nu are importanță, problema este dacă avem sau nu nevoie de ei, cu sau fără un asemenea pas”. De altfel, și ministrul austro-ungar se arăta preocupat, în discuția amintită, de găsirea posibilităților concrete ale unei apropieri.

După părerea sa, deși îi sunt favorabili, regale este prea slab, iar Dimitrie Sturza, ministrul de atunci al Afacerilor Externe, nu are influență. Prin urmare, el considera că apropierea va fi realizată, dacă va fi câștigat pentru această cauză Ion C. Brătianu, considerat singurul capabil să dea o garanție pentru consolidarea unei asemenea apropieri.

Inițiativa unei apropieri a României de Puterile Centrale a pornit deci de la Berlin, ea găsind un ecou favorabil la Viena înainte de a-l avea la București. Ce-i drept, atitudinea lui Kalnoky pare surprinzătoare dacă avem în vedere încordarea ce survenise în raporturile româno-austro-ungare în vara anului 1883.

Într-un cunoscut și mult comentat discurs ținut la un mare banchet dat cu ocazia dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare la Iași, senatorul Petre Grădișteanu și-a exprimat speranța că regale „va recuceri acele pietre prețioase care lipsesc încă coroanei” domnitorului moldovean.
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles