Trasaturi ale poeziei simboliste

3x puncte

categorie: Romana

nota: 10.00

nivel: Liceu

Viziunea simbolista porneste de la principiul analogiei universale, prin care toate elementele universului ar fi legate intre ele, iar simbolul este cel prin care se poate exprima aceasta relatie. Simbolismul propune, de asemenea, cultivarea sinesteziei, din perspectiva unei corespondente subtile intre toate simturile, precum si cultivarea sugestiei ca metoda de transmitere a mesajului poetic. DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Trasaturi ale poeziei simboliste

Viziunea simbolista porneste de la principiul analogiei universale, prin care toate elementele universului ar fi legate intre ele, iar simbolul este cel prin care se poate exprima aceasta relatie. Simbolismul propune, de asemenea, cultivarea sinesteziei, din perspectiva unei corespondente subtile intre toate simturile, precum si cultivarea sugestiei ca metoda de transmitere a mesajului poetic.

Asadar, dupa cum observa si Alexandru Macedonski in afirmatia "Poezia nu va fi decat muzica si imagine, aceste doua principale sorginti ale ideii", simbolismul are ca surse de inspiratie muzica si imaginea, care se vor reflecta la nivel stilistic, prin tipul de figuri de stil si imagini, prin cromatica si prin vocabularul folosit.

Una dintre cele mai importante si interesante trasaturi ale acestui curent este preferinta pentru stari confuze, vagi, fluide, treceri neasteptate de la o traire la alta si acestea se manifesta prin melancolie, tristete, singuratate, iritare, exasperare, nevroza, isterie, claustrare etc. Din punct de vedere formal, poezia simbolista este caracterizata prin versul alcatuit in general pe tehnica refrenului.

George Bacovia este considerat cel mai important poet simbolist roman, care realizeaza o sinteza geniala a trasaturilor specifice miscarii acesteia si ale poeziilor precursoare ei, sinteza in care discursul poetic va miza pe repetivitate si pe reluare obsesiva a acelorasi elemente de imaginar pentru a contura sentimentul de angoasa, propriu poeziei bacoviene. A avut un succes imediat prin volumul "Plumb" publicat in 1916, insa dupa acest moment, critica il observa drept un "talent in declin" (Vladimir Streinu).

Poezia care da numele volumului ilustreaza tema sentimentului de singuratate, exprimat cel mai adesea printr-un imaginar care sugereaza ideea de claustrare. Lumea ostila si stranie conturata simbolic este proiectia universului interior, de un tragism asumat cu luciditate. "Plumb" poate fi considerata reprezentativa pentru universul liric bacovian, pentru ca regasim in ea acea stare de criza, remarcata la mai multe niveluri: criza a realului, a relatiei cu sine si a comunicarii.
La nivelul structurii, putem observa o rigiditate voita a compozitiei, un discurs care mizeaza pe forme repetitive si pe paralelism.

Textul este alcatuit din doua catrene, cu repetitia obsedanta a cuvantului "plumb" de 6 ori, devenind in felul acesta un simbol al poeziei, prin intermediul caruia se exprima sentimentul general al apasarii.Modul de expunere predominant este descrierea, caracterizand asa-zisul lirism obiectiv; spatiul acordat persoanei I este foarte redus si se remarca intr-un vers in fiecare strofa.

In prim-plan este adus imaginarul bacovian care capata valente simbolice, sugerand starea, emotia care il configureaza. Desi poezia se incadreaza in lirismul de tip obiectiv, opera bacoviana nu are nicio tangenta cu logica prozei, care reuseste sa gaseasca adesea cauza crizei existentiale, in cazul in care ea exista. Poezia simbolista nu doreste a explica originea crizei si nicidecum sa-i ofere o solutie, ea doar reda acea stare si contextul ei, prin dramatismul trairilor eului liric.

Putem observa ca cele doua catrene simetrice, redau, prin paralelismul sintactic si repetitie, doua spatii, unul exterior, vazut prin elemente concrete ale realului, si unul interior, concentrat pe imaginea amorului. Cele doua universuri sunt redate prin intermediul acelorasi elemente de cadru si chiar sintagme poetice: "flori de plumb". Spre deosebire de dualitatea spatiala romantica peste care se suprapunea o dualitate valorica asimiland exteriorul unor valori negative si interiorul celor pozitive, spatialitatea bacoviana se caracterizeaza, dimpotriva, prin uniformitate, granitele dintre cele doua lumi sunt aparente.

Vidul exterior este dublat de unul interior - "stam singur", nu exista nicio diferenta calitativa sau cantitativa, de unde reiese si fluiditatea imaginilor si a starilor bacoviene care traverseaza spatiul si decorul. Aceasta lume exterioara, ostila, ar putea fi asociata cu societatea artificiala, lipsita de aspiratii, cu un orizont inchis, limitat, in care eul, izolat in propriul univers, se afla in imposibilitatea comunicarii si a evadarii, de unde reiese starea de angoasa, monotonie si depresie.
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles