Tranzitia de la comunism la democratie

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 7.42

nivel: Facultate

Referat despre Tranzitia de la comunism la democratie
La 15 ani dupa caderea zidului Berlinului, multe tari din fostele tari comuniste din Europa Centrala au facut progrese remarcabile in tranzitia spre o economie de piata si democratie pluralista, insa chiar si in cazul tarilor care au inregistrat cele mai mari succese in procesul de tranzitie mai sunt necesare inca reforme structurale si [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tranzitia de la comunism la democratie

Referat despre Tranzitia de la comunism la democratie
La 15 ani dupa caderea zidului Berlinului, multe tari din fostele tari comuniste din Europa Centrala au facut progrese remarcabile in tranzitia spre o economie de piata si democratie pluralista, insa chiar si in cazul tarilor care au inregistrat cele mai mari succese in procesul de tranzitie mai sunt necesare inca reforme structurale si politici macroecomomice solide. Pentru al patrulea an consecutiv economiile din aceasta regiune au depasit ritmul de crestere inregistrat de economia mondiala, pentru 2004 BERD estimand ca aceste tari vor inregistra o crestere economica de 6,1 la suta dupa 5,6 la suta in 2003.

O crestere economica mai mare se asteapta in cazul Comunitatii Statelor Independente (CSI), aproximativ 7,4 la suta comparativ cu 5,0 la suta in cazul tarilor din Europa de Sud-Est(SEE) si 4,9 la suta pentru tarile din Europa Centrala si tarile Baltice. Cu toate acestea Willem Buiter, Economistul sef al BERD a atras atentia asupra vulnerabilitatilor macroeconomice cu care se confrunta aceste tari. In cazul tarilor din Europa Centrala si tarile Baltice o sursa persistenta de ingrijorare o constituie dezechilibrele fiscale, eliminarea subventiilor acordate industriilor neviabile si rata somajului. Acelasi lucru este valabil si in cazul tarilor din Europa de Sud-Est unde o combinatie intre un grad ridicat al somajului si un nivel ridicat al saraciei lasa o marja redusa de manevra.

In timp ce cresterea economica a avut un ritm constant in majoritatea regiunilor, progresele inregistrate in domeniul reformelor economice au fost mixte. In cazul celor trei tari candidate la aderarea la Uniunea Europeana (Bulgaria, Croatia si Romania) majoritatea progreselor au fost realizate in domeniul reformelor necesare pentru o economie de piata. Toate cele trei tari au realizat pasi importanti in reforma sectorului bancar si a infrastructurii, iar Bulgaria si Romania au demarat si privatizari importante. Dupa mai multi ani de progrese rapide in vederea aderarii la UE, multe din tarile din Europa Centrala si tarile Baltice inregistreaza o incetinire a ritmului reformelor. In schimb tarile din CSI, care continua sa ramana in urma, nu au realizat decat progrese modeste.

Apartenența României
România poate fi încadrată în categoria democrațiilor particulare consolidate, este una din cele mai caracteristice exemple ale acestei categorii. Thomas Carothers, care dintre cele aproape o sută de țări aflate în tranziție califică drept democrații funcționale mai puțin de douăzeci, remarcînd că liderele acestui grup puțin numeros se găsesc mai ales în Europa Centrală și în zona baltică. Carothers include printre altele România și Bulgaria, Mexicul și Brazilia în acest grup. “În afara țărilor est-europene și latino-americane ce pot fi incluse în grupul democrațiilor particulare, unui alt grup de democrații fără îndoială funcționale însă nu de tip occidental ci asiatic i se pot subsuma Japonia, Taivanul, Coreea de Sud și, reprezentînd probabil în sine un subtip aparte, India.

În cazul acestor țări, putem, de asemenea, vorbi despre primul, al doilea sau al treilea val al democrației, adică despre tranziția dinspre autoritarism spre democrație și despre problemele consolidării democrației, la fel ca în cazul democrațiilor liberale de tip occidental fără a ne referi la același lucru!”

Dificultățile legate de încadrarea corespunzătoare a României sunt depășite într-un mod original și pragmatic de către Michael McFaul, care consideră într-atît de specifică tranziția de la comunism la noile regimuri încît vorbește despre un al patrulea val al democrației și dictaturii, față de cel de-al treilea val, din anii șaptezeci-optzeci, al democrației, care se constituise pe paradigma tranziției bazate pe pacte. După McFaul, noile regimuri postcomuniste apărute ca rezultat al celui de-al patrulea val pot fi încadrate în trei categorii:
- acolo unde forțele democrației erau într-o situație hegemonică, adică în cele nouă țări central-europene și baltice (McFaul include aici și Croația) au avut loc tranziții revoluționare și au luat naștere democrații liberale (pactele au jucat aici doar un rol marginal, față de modelul clasic al celui de-al treilea val, cel spaniol);

- acolo unde raportul de forțe era fără echivoc favorabil vechiului regim comunist (în țările Asiei Centrale, precum și în Belarus, Serbia și România) inițiativa tranziției și punerea ei în practică au venit de sus și în locul celor vechi au luat naștere îndeobște noi dictaturi;

- în fine, acolo unde raportul de forțe era nedecis (în Rusia, Ucraina, Moldova, Mongolia, Azerbaidjan, precum și în Bulgaria, Macedonia și Albania) tranziția a dus cu excepția Bulgariei și Mongoliei în cel mai bun caz la demonstrații parțiale, instabile sau în cel mai rău caz la război civil.

România iese din rînd și în cazul paradigmei tranziționiste care propune introducerea unui al patrulea val. După ce puterea poporului a nimicit ultimul regim comunist, foștii activiști comuniști au revenit practic la putere. În ciuda acestui lucru zice McFaul România împreună cu Bulgaria evoluează bine spre consolidarea democrației liberale. McFault explică această afirmație nu întru totul concordantă cu paradigma tranziționistă propusă de el prin apropierea geografică față de Occident. Nu în creștinism, educație sau nivel economic subliniază politologul american , ci în poziția geografică trebuie să căutăm factorul cel mai însemnat care determină anumite țări să ia calea democrației. Regimurile incerte din Bulgaria și România au devenit cu timpul tot mai democratice, pe măsură ce aceste țări au stăruit tot mai agresiv în dorința de a deveni membre ale unor instituții occidentale ca Uniunea Europeană sau NATO.

Pentru guvernanții din România și Bulgaria faptul că ambele țări au șanse rezonabile de a fi admise în aceste instituții occidentale reprezită un serios impuls întru adîncirea democrației. Întrebarea e ce tip de democrație este aceea a cărei adîncire și consolidare este în România (și în alte țări, aflate în situații asemănătoare) un fapt de necontestat. “După alegerile din 1996 și apoi după cele din 2000, în România (și în alte cîteva țări sud-est europene, înainte de toate Bulgaria și în Serbia de după Miloșevici) nu s-a instaurat o democrație liberală de tip occidental, ci a prins rădăcini un sistem democratic specific sau particular, asemănător regimurilor dominante în majoritatea țărilor latino-americane.

Dacă trecem cu vederea această circumstanță de importanță capitală, vom fi obligați să ne ajustăm tot mereu punctul de vedere referitor la caracterul și tipul (de fapt: identitatea) regimului politic din România funcție de diverse evenimente politice conjuncturale. În postfața unui volum de studii despre România postcomunistă, apărut în 2001 și redactat la sfîrșitul lui 1999 și începutul lui 2000, pronosticînd previzibila victorie în alegeri a lui Iliescu și a adepților lui, cei doi redactori ajungeau la concluzia că bazîndu-ne pe tradiționala înclinație gradualistă a lui Iliescu și a PSDR [e de presus că] viteza reformei s-ar putea reduce în mod considerabil. Dacă asta se va întîmpla, procesul de democratizare și restructurare a economiei se va prelungi iar tranziția s-ar putea să devină o stare cvasipermanentă.”
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles