Transcenderea absurdului prin arta

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.97

nivel: Facultate

Romancierul creator de univers (Balzac, Sade, Melville, Stendhal, Dostoievski, Proust, Malraux, Kafka sunt preferatii lui Camus) scrie in imagini, nu in rationamente, desi e filosof, singura sa filosofie fiind aceea a neexprimarii unei filosofii. Este cu putinta o opera absurda? Da, pare sa raspunda Camus in Mitul lui Sisif, dar numai cu conditia - aproape imposibil de atins - a unei fidelitati la[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Transcenderea absurdului prin arta

Romancierul creator de univers (Balzac, Sade, Melville, Stendhal, Dostoievski, Proust, Malraux, Kafka sunt preferatii lui Camus) scrie in imagini, nu in rationamente, desi e filosof, singura sa filosofie fiind aceea a neexprimarii unei filosofii. Este cu putinta o opera absurda? Da, pare sa raspunda Camus in Mitul lui Sisif, dar numai cu conditia - aproape imposibil de atins - a unei fidelitati la absurd, a unui refuz de a sublima intr un fel sau altul absurdul.

Ca si filosofia existentei care cauta o evadare intr o credinta, o speranta, romancierii, chiar cei mai profunzi, chiar Dostoievski, sunt dispusi, prea dispusi - socoate rigorist apologetul lui Sisif - sa escamoteze absurdul. Opera de arta nu e un refugiu, ci "un fenomen absurd"140; ea nu e taumaturgica, nu vindeca un rau al spiritului, nu ne salveaza dintr o condamnare, ci consemneaza contradictiile ireductibile, divorAZtul. Creatorul absurd poate renunta la opera sa, caci a crea ori a nu crea ii e indiferent.

Desigur, nimic mai strain de modalitatea creatiei lui Camus decat o asemenea indiferenta programatic fixata in Mitul lui Sisif si niciodata urmata. Strainul, romanul scris, oarecum, dupa aceasta reteta a unei estetici a indiferentei, e o opera care tradeaza participarea scriitorului, vehementa sa in unele clipe sub alura aparent detasata a unui ochi de sticla ce nu vede nimic, in care se reflecta, pasiv, totul. Camus nu e nicidecum creatorul absurd care a pierdut cu totul iluzia necesitatii operei sale.

Este oare opera absurda, in sensul in care Camus preconizeaza creatia in Mitul lui Sisif, demoralizatoare, demobilizatoare, un simAZplu document indiferent al unei drame fara sens? Multora, operele lui Camus li s au parut voit absurde. Chiar si Sartre credea ca in aceste opere se stabileste o comunitate imediata intre autor si cititor, in absurd, dincolo de orice ratiune141. Dar tocmai aceasta intelegere la care viseaza Camus e inceputul transfigurarii literare a absurAZdului. Ceea ce e lipsit de sens dobandeste un sens.

Transfigurarea nu inseamna inca transcendere. Camus nu pare sa fi suferit din pricina acelei fascinatii care l facea pe Franz Kafka sa incerce neincetat a exprima inexprimabilul. Universul absurd la scriitorul din Praga e o transcendenta care tulbura coordonatele imaAZnentei, le demonizeaza. La Camus, transcendentul este pur si simplu indepartat ori, mai exact, redus la o imanenta. Existenta umana e tragica pentru Kafka, din pricina unei transcenderi imposibile; la Camus, ea nu izbuteste sa fie tragica, intrucat orice transcendenta e absenta.

Daca in Mitul lui Sisif creatia este un fenomen tipic absurd, in Omul revoltat, odata cu incercarea de a depasi prin revolta nihiAZlismul, apare si ideea transfigurarii artistice a absurdului. Arta exalta si neaga deopotriva. Artistul nu se poate lipsi de real. Creatia e un act de refuz, de revolta impotriva unei ordini impuse omului, dinafara, dar si un act de consimtire la realitate. Arta penduleaza, dupa Camus, intre doua limite la fel de primejdioase: refuzul total al realului in "formalism" si consimtirea sclava la real in "realism".

Actul creator se reneaga pe sine ori de cate ori respinge intreaga realitate ori afirma numai realitatea. Expulzarea realului prin evaziunea formaAZlista, ca si subordonarea totala la real, e o egala demisiune a creatiei, e un nihilism: "arta formala si arta realista sunt notiuni absurde"142. Artistul nu poate fi nici tiranul, nici sclavul realitatii. Formula estetica a artei ca "revolta" respinge in egala masura extremismul evazionist, ca si acela mimetic. Romanul modern constituie, fara indoiala, o literatura de disidenta, mai degraba decat una de consimtire.

Dar disidenta e revolta, romanul e prin excelenta justificarea artistica a spiritului de revolta, un exercitiu al inteligentei creatoare in serviciul unei sensibilitati nostalgice ori revoltate. Creatia nu ne mai apare, asadar, ca un act tipic absurd, desi pastreaza contradictia interioara intre refuz si consimtire. Ea este, inainte de toate, exigenta metaAZfizica de unitate.

Revolta pe care o implica este o tentativa de a depasi divortul absurd dintre om si lume, prin construirea unei lumi unitare; arta e cosmotica, artistul reface lumea, reconciliind - in termeni hegelieni - singularul si universalul. Camus se cauta pe sine prin uniunea cu realul. "Daca incerc sa ma ating, e in strafundul acestei lumini"143. Ca si misticii care in scanteia din strafundul inimii lor (funcullum) vedeau posibila uniunea cu sacrul, Camus se cauta pe sine si in sine intalnirea cu intreaga realitate.

Gestul artistului e o tentativa de a da trup uniunii cu realul si de a comunica altora uniunea realizata, pentru a o extinde de la artistul solitar la o arta solidara. Refuzul realismului (Camus prefera sa vorbeasca despre "simbol" atunci cand trebuie sa si defineasca ambitia artistica) nu e un refuz al lumii date, nici al comunicarii cu altii in lume. Estetica revoltei e intemeiata deci pe o transfigurare metodica a realului. Camus vorbeste despre "simboluri".

Vointa lui Kafka de a exprima inexprimabilul se apropie in acest punct de conceptia lui Camus despre arta, ca "o exigenta de imposibil pusa in forma"144. Nici Kafka, nici Camus n au ajuns (poate si moartea lor prea timpurie i a impiedicat) sa edifice opera exemplara a unei noi ordini clasice. Nici un clasicism nu si i va revendica vreodata. Desi unul, inconstient, si altul, foarte constient, au intrezarit o epoca creatoare in arta care - dupa cuvantul lui Camus - "se defineste prin ordinea unui stil aplicat dezordinii unui timp"145.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles