Traficul ilicit de droguri si terorismul

2x puncte

categorie: Drept

nota: 9.73

nivel: Liceu

Capitolul 2. DROGURILE - TERMENI, NOTIUNI ȘI CRITERII DE CLASIFICARE

Rigurozitatea știintifică și dorința de evitare a unor inadvertențe ne impun ca, in debutul prezentei lucrari, sa facem o prezentare a principalilor termeni de specialitate cu care vom opera și sa explicitam notiunile folosite în legatură cu aceștia, in conditiile in care, cu referire la heroina, cocaina, Ecstasy [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Traficul ilicit de droguri si terorismul

Capitolul 2. DROGURILE - TERMENI, NOTIUNI ȘI CRITERII DE CLASIFICARE

Rigurozitatea știintifică și dorința de evitare a unor inadvertențe ne impun ca, in debutul prezentei lucrari, sa facem o prezentare a principalilor termeni de specialitate cu care vom opera și sa explicitam notiunile folosite în legatură cu aceștia, in conditiile in care, cu referire la heroina, cocaina, Ecstasy și alii compuși cu efecte asemanatoare asupra organismului uman, utilizarea unor termeni precum droguri, stupefiante, substante psihotrope și substanțe narcotice poate sa genereze confuzii in anumite situatii.

Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, (ed. 1996), prin termenul "drog" se intelege o "substanta de origine vegetala, animal a sau minerala care se intrebuinteaza la prepararea unor medicamente și ca stupefiant", termenul "stupefiant" definește o "substanță medicamentoasa care inhiba centrii nervoși, provocand o stare de inertie fizica și psihica și care, folosita mult timp, duce la obișnuinta și la necesitatea unor doze crescande; substanța care, prin folosire repetata, da naștere fenomenului de obișnuință", termenul "psihotrop, -ă" se refera la un "medicament cu actiune asupra psihicului", iar termenul "narcotic, -ă" se refera la o "substanță, medicament, care provoacă narcoza - stare caracterizată prin pierderea cunoștintei, relaxare musculară, diminuarea sensibilității și a reflexelor, provocată artificial prin acțiunea substantelor narcotice asupra centrilor nervoși, în special in intervențiile chirurgicale".

Definițiile acestor termeni, care în majoritatea situatiilor sunt folosiți ca fiind sinonimi, au un caracter general, dar nu cuprinzator pentru clasa de compuși chimici ce face obiectul acestei lucrari, cum de altfel, se va constata din cele ce urmează.

Primele incercari de abordare unitara la nivel international a domeniului traficului și consumului de droguri - atat in ceea ce privește tenninologia, cât și politica față de aceste fenomene - dateaza de la inceputul secolului al XX-lea. Astfel, Conferinta de la Shanghai, din 1909, care a reunit treisprezece delegatii ale unor tari implicate activ in comertul cu opiu (SUA, China, Marea Britanie, Franta, Gennania, Italia, Olanda, Portugalia, Austro-Ungaria, Rusia, Japonia, Siam și Persia) și a vizat stabilirea unor criterii privind aceasta activitate. Ulterior, in cadrul Conferintei de la Haga din 1912, au fost stabilite noi reguli privind comertul cu opiu, morfina, cocaina și codeina, fiind acreditata și acceptata ideea necesitatii unui control al utilizarii acestor sub stante in scop medical.

La initiativa Societatii Natiunilor (predecesoarea Organizatiei Natiunilor Unite), in anul 1925, are loc Conferinta de la Geneva, in cadrul careia se stabilesc noi reguli privind comețul și utilizarea opiului și a substantelor anterior amintite (printre care, pentru prima data, au fost incluse cannabisul și heroina) și se pun bazele unui "Comitet central permanent" ce urma sa se ocupe cu supravegherea punerii in practica a noilor reguli stabilite.

Ulterior, in perioada 1931 - 1953, au avut loc, la nivel international, șase conferințe ce au vizat traficul și consumul de droguri, in cadrul acestora incercandu-se abordarea unitara a controlului și a eradicarii fenomenului.

Rezultatele acestor demersuri au constituit baza Conventiei Unice Asupra Stupefiantelor, adoptata in data de 30 martie 1961 la New York și modificată prin Protocolul din 1972, care constituie temelia sistemului de control și prohibitie a stupefiantelor. In acest context au fast definiti, pentru prima data, o serie de termeni unanimi acceptati referitori la domeniul vizat. Conventia Natiunilor Unite Asupra Substantelor Psihotrope de la Viena din ailul 1971, largește cadrul institutional privind domeniul și impune o serie de constrangeri administrative legate de comerțul și traficul ilicit cu substantele vizate.

Conventia Contra Traficului Ilicit de Stupefiante și Substante Psihotrope din 1988, desfașurata sub egida Natiunilor Unite, vine sa intareasca cadrul institutional in domeniu, adaptandu-l la mutatiile survenite. Tot pe aceasta linie a fast adoptat și Regulamentul Nr. 3677 al Consiliului Uniunii Europene din 1990, cu privire la masurile ce vor fi luate pentru impiedicarea deturnarii anumitor substante (precursori chimici) pentru f'abricarea ilicita a stupefiantelor și substantelor psihotrope.

In fapt, acestea sunt doar cateva dintre cele mai importante momente ale evolutiilor inregistrate la nivel international pe linia stabilirii unui limbaj comun, mai ales in plan juridic, cu privire la fenomenul traficului și consumului de droguri, deciziile astfel adoptate fiind transpuse in plan legislativ și administrativ de majoritatea tarilor, in conformitate cu specificul și interesele locale și regionale.

Cu toate acestea nu se poate vorbi de o terminologie unanim acceptata privind substantele supuse controlului international ce au legatura cu traficul și consumul de droguri, motiv pentru care, in prezenta lucrare, tinand cont și de notiunile încetățenite in limba romana de-a lungul timpului, vom opera cu urmatorii termeni:

- drogul - substanta supusa controlului international, sintetizata sau extrasă prin diverse procedee din produse naturale, cu scopul de a fi utilizată, in afara cadrului medical, in vederea determinarii, in mod voluntar și conștient, a unor stări temporare de placere ce au la baza mutatii produse la nivelul functiilor organismului uman; termenul include, practic, toate stupefiantele și substantele psihotrope definite conform Conventiei Unice Asupra Stupefiantelor, adoptată în anul1961 și modificata prin Protocolul din 1972 și Conventia Natiunilor Unite Asupra Substantelor Psihotrope din anu11971;

- precursorii chimici - sub stante chimice supuse controlului international, utilizate in mod frecvent in diverse procese tehnologice legale ce nu au legatura cu drogurile, dar care pot fi utilizate, fiind esențiale, in sinteza și extractia drogurilor; termenul include practic toate substantele nominalizate in Regulamentul Nr. 3677 al Consiliului Uniunii ( Europene din 1990;

- toxicomanul (consumatorul de droguri) - persoana care consuma în mod sistematic droguri pentru a obtine conștient o anumită stare de placere;

- dependența - starea fizica sau psihica, ce rezulta din interactiunea organismului cu o substanță din categoria. drogurilor, care implica nevoia de a lua substanța în mod repetat, pentru a reinstala starea de plăcere produsă de aceasta și pentru a evita suferintele;

- sevrajul - stare psiho-fizica ce apare in situatia in care toxicomanul este privat de drogul consumat sistematic ce i-a indus starea de dependenta;

- toleranța - gradul de rezistenta a organismului uman la actiunea unei substante din categoria drogurilor; creșterea tolerantei implica marirea dozei de drog sau a frecventei de administrare a acestuia pentru obtinerea starii de placere pe care o determină;

- halucinatiile - percepții senzoriale din sfera vazuIui, auzului sau mirosului, care nu au corespondent în realitatea obiectiva, determinate de consumul unor substanle din categoria drogurilor.

Așa cum se poate constata din definilia adoptata, drogurile reprezinta o clasa eterogena de substanle a caror clasificare dupa un sistem riguros, științific, este imposibil de realizat, criteriile generale de clasificare a substanlelor nefiind elocvente în acest caz.
In ceea ce privește starea de agregare, acest aspect nu este esential in caracterizarea unui drog și, cu siguranța, nici substanțele de la care se pornește sau modalitatea de obtinere a acestora.

0 clasificare in grupe de compuși dupa structura chimica a drogurilor poate ca este mult prea riguroasa și, din punct de vedere social, nerelevanm, criteriul privind efectele produse asupra organismului uman de consumul drogurilor, insa, poate fi mult mai util in evaluarea lor. Cu toate ca, in majoritatea cazurilor, clasificarile drogurilor dupa diverse criterii sunt incomplete ori irelevante pentru omul de rand, vom face, in continuare, o serie de aprecieri asupra acestor substante încadrandu-le in diverse grupe și clase, in incercarea de a asigura o mai buna cunoaștere a lor.

Referitor la starea de agregare, trebuie sa remarcam ca majoritatea drogurilor sunt compuși solizi și o mica parte lichizi, care, in mod frecvent, se intalnesc pe piata consumatorilor de droguri sub urmatoarele forme:

- pulbere cristalina alba (cocaina, metamfetamina, ketamina, martina, heroina de inalta puritate etc.);
- capsule și tablete albe sau colorate (Ecstasy, amfetamina, Foxy, MDEA, Yaba, BZP etc.);
- pulbere colorata (heroina etc.);
- bulgari, granule și placute amorfe sau cristaline (hșișul, opiul, crackul de cocaina etc.);
- muguri sau frunze uscate și presate (cannabisul, khatul, marijuana, psilocybinul etc.);
- lichide (LSD, ketamina, GHB etc.).

Dupa modul in care drogurile soot introduse in organism, putem vorbi de:

- droguri destinate consumului oral (Ecstasy, Foxy, MDEA, LSD, mescalina, khatul etc.);
- droguri care se introduc in organism prill injectare (heroina, metamfetamina, ketamina, cocaina etc.);
- droguri care se fumeaza (hșișul, opiul, marijuana, cannabisul, ketamina, crakul de cocaina etc.);
- droguri care se prizeaza (cocaina, heroina etc.);

Dupa modalitatile de obtinere a drogurilor, putem face urmatoarea clasificare:

- droguri naturale, ce stint sintetizate de anumite plante, de obicei in frunzele, mugurii și florile acestora, care se recolteaza și se consuma ca atare (cannabisul, marijuana, psilocibinul, frunzele de coca etc.);

- droguri care se obțin prin procedee fizico-chimice de extractie și prelucrare din diverși compuși naturali (opiul, cocaina, heroina; morfina etc.);

- droguri de sinteza, obtinute prill procedee fizico-chimice fara implicarea unor compuși naturali (Ecstasy, metamfetaminele, 2C-B, LSD etc.).

Un criteriu mult mai palpabil pentru publicul larg este cel al efectelor pe care consumul de droguri Ie produce asupra organismului timan (sistemului nervos central), context in care, dupa efectul principal, se disting urmatoarele categorii de droguri:

- substante psiholeptice sau sedative (opiul, morfina, heroina, metadona, codeina, barbituricele etc.);

- substante psihoanaleptice sau excitantele (amfetamina, cocaina, khatul etc.);

- substantele psihodisleptice sau halucinogen-delirogene (mescalina, hașișul, LSD, psilocybina etc.).

Un criteriu mult mai riguros de clasificare a drogurilor, dar mai putin accesibil publicului larg, este cel al compozitiei chimice. Fara sa intram in amanunte, trebuie sa precizam ca majoritatea tipuri.lor de droguri se inscrie in clasa alcaloizilor și derivatilor acestora, o pondere redusa apartine clasei aminelor sau derivatilor lor și, intr-o foarte mica masura, altor clase de compuși chimici.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles