Tracii si celtii

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.59

nivel: Facultate

Cu toate acestea, aceia dintre noi care pornim pe acest drum, al descoperirii si mai ales al descifrarii istoriei adevarate a stramosilor nostri nu trebuie sa ne descurajam, ci trebuie sa punem o anumita ordine in izvoarele istorice transmise prin filiera greaca si romana, trebuie sa facem comparatii, trebuie sa legam ideile si informatiile intre ele si mai ales sa le punem in legatura cu descoper[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tracii si celtii

Cu toate acestea, aceia dintre noi care pornim pe acest drum, al descoperirii si mai ales al descifrarii istoriei adevarate a stramosilor nostri nu trebuie sa ne descurajam, ci trebuie sa punem o anumita ordine in izvoarele istorice transmise prin filiera greaca si romana, trebuie sa facem comparatii, trebuie sa legam ideile si informatiile intre ele si mai ales sa le punem in legatura cu descoperirile arheologice care privesc pe traci. Putem face acest lucru cu rabdare si credinta in descoperirile noastre. rnrnDin studiul istoricilor antici se observa ca acestia intuisera destul de devreme originilalitatea si forta religiozitatii tracilor. Strabon si Plutarh sustineau originea traca a lui Orfeu, lucru reluat peste veacuri de istoricii moderni care au studiat fenomenul orfismului (O. Kern - Orphicorum fragmenta (Berlin, 1922); W. K. C. Guthrie - Orpheus and the Greek Religion (London, 1935) si G. Arrighetti - Fragmenti Orfici (Torino, 1959)). rnrnDe asemenea originea miscarii dyonisiace, asupra careia voi insista cu alta ocazie, a fost localizata in Tracia sau Frigia (istoricul interpretarilor lui Dyonisos a facut obiectul unei teze de doctorata la Universitatea din Chicago in dec. 1972 - Marc McGinty - Aproaches to Dyonisos: A study of the methodological presuppositions in the various theories of Greek religion as illustrated in study of Dyonisos (711 pagini, cu o bogata bibliografie)). Ca sa aduc un argument in plus in ceea ce priveste pretuirea spiritualitatii si cunostintelor trace in ochii grecilor, amintesc aici ca Socrate, in Charmide (156b), vorbeste cu admiratie despre medicii "regelui trac Zamolxis", ale caror cunostinte, doctrina si practica erau superioare celor ale medicilor greci. rnrnDe altfel, in sprijinul acestei ultime afirmatii ne ajuta de aceasta data si descoperirile arheologice de la Sarmizegetusa: "instrumente chirurgicale ingenioase (...), cranii cu trepanatii reusite, oamenii respectivi supravietuind acelor operatii, cat si oase de membre, perfect sudate, in urma unor interventii chirurgicale" (Paul Stefanescu - Enigme ale istoriei romane, Ed. Vestala, Buc. 2001, p.21). rnAjunsi in acest punct se cuvine sa ne indreptam atentia asupra unui lucru extrem de interesant, de foarte multe ori ignorat de catre istorici. Un citat din "Istoria ideiilor si credintelor religioase" a lui Mircea Eliade ne comunica cel putin doua informatii pretioase, asupra carora doresc sa insist: rnrn- "Ca si celtii, sacerdotii si ascetii traci si geto-daci nu se incredintau scrierii. Putinul pe care il stim despre mitologia, teologia si riturile lor ne-a fost transmis prin autorii greci si latini, adica printr-o interpretatie greaca si latina. Daca Herodot nu si-ar fi notat anumite convorbiri ce grecii din Hellespont, n-am fi cunoscut scenariul mitico - ritual al lui Zamolxis si nici numele de Gebeleizis. rnrnDesigur, ca si la slavi si baltici, precum si la vechii germani si la urmasii celtilor, mostenirea religioasa a tracilor s-a conservat, cu inevitabile modificari, in obiceiurile populare si folclorul popoarelor balcanice si ale romanilor. Dar analiza traditiilor folclorice europene in perspectiva istoriei generale a religiilor (n.a. si nu numai a religiilor) este inca la inceputurile sale" (Istoria si credintelor si ideilor religioase, vol. II, ed. Stiintifica, Buc. 1991, p.159). rnrnCele doua informatii din acest citat, asupra carora doresc sa ma opresc, sunt cele din prima si din ultima fraza. Daca un savant erudit ca Mircea Eliade a observat ca filonul folclorului si etnografiei nu este indeajuns de mult studiat, inseamna ca totusi I-a intuit bogatia de informatii pe care ar putea-o furniza. As aminti aici doar rezultatele studiilor etnografice efectuate separat, cu ajutorul chestionarelor, la sfarsitul secolului trecut de catre doi mari savanti romani: Bogdan Petriceicu Hasdeu si Ovid Densusianu, rezultate pe care nu le-am gasit citate pe nicaieri. rnrnPe de alta parte, prima propozitie a citatului de mai sus, ne trimite cu gandul la o legatura de natura spirituala intre celti si traci., ambele popoare avand istoria invaluita in umbre si o spiritualitate care a suscitat mereu curiozitatea cercetatorilor, spiritualitatea care in ciuda tuturor eforturilor de a o scoate la lumina, a ramas ascunsa in tenebrele istoriei. rn
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.