Toxalbumine

2x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.17

nivel: Facultate

Intoxicația se produce prin consumul boabelor atat la pasune,cand animalele au patruns in culturi de ricin,cat si la grajd,cu furaje concentrate ce au continut coji sau boabe de ricin,ca si cu turte sau sroturi de ricin.In turte se mai poate gasi circa 3% ricina(fata de 0,1% in coaja semintelor de ricin). Toate animalele se intoxică, cel mai sensibil fiind calul. Doza letală este de 1 mg/kg.Part[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Toxalbumine

Intoxicația se produce prin consumul boabelor atat la pasune,cand animalele au patruns in culturi de ricin,cat si la grajd,cu furaje concentrate ce au continut coji sau boabe de ricin,ca si cu turte sau sroturi de ricin.In turte se mai poate gasi circa 3% ricina(fata de 0,1% in coaja semintelor de ricin). Toate animalele se intoxică, cel mai sensibil fiind calul. Doza letală este de 1 mg/kg.Particule foarte fine patrunse in ochi sau nas pot produce intoxicatii grave,uneori urmate de moarte.

I.1.a.Strucrura ricinei

La inceput, activitatea hemaglutinantă a extractului de ricin a fost considerată ca fiind sursa toxicității sale. Apoi, au fost puse in evidență diferite molecule: 2 aglutinine (RCL I si RCL II) și 2 toxine (RCL III sau RICIN D si RCL IV) ca fiind la originea toxicității semințelor. Aglutininele sunt tetrameri compusi din 2 dimeri cu 30000 și 35000 Da , in timp ce toxinele cu structuri apropiate , sunt formate din 2 peptide A si B de 30000 și 33000 Da legate printr-o punte de disulfuri.

Numai asocierea fracțiunilor A si B este toxică.Fractiunea A este o proteină globulară de 267 aminoacizi .Acidul glutamic si arginina prezente pe situsul activ al enzimei sunt esențiale pentru activitatea sa. Mutarea uneia dintre aceste 2 reziduuri reduce activitatea enzimatică a lanțului. Aceasta fracțiune face parte din RIP I (Ribosome Inactivating Proteins), ansamblu de proteine toxice cu secvente apropiate.

Fractiunea B, care posedă 262 aminoacizi,face parte din familia lectinelor și poseda situsuri de recunoaștere a galactozei.

Din punct de vedere fizico-chimic ricina este cristalizabilă,solubila in apă si cloroform, dar insolubilă in etanol. Este inodoră și fără gust.

.I.1.b. Mecanismul de actiune

Datorită activității de tip lectinian,ricina se fixează pe reziduuri galactozice sau N acetilgalactozaminele unei glicoproteine a membranei celulare. Se formează apoi, prin endocitoză,vezicule sau endozomi, care vor asigura transportul ei in citosol. In condiții favorabile acestea se pot intoarce la suprafața și sunt eliminate, sau pot fi absorbite de lizozomi și distruse.

In ipoteza toxică organitele pătrund in aparatul Golgi, apoi ricina este eliberată in citosol unde exercită acțiunea sa toxică asupra ribozomilor sistemului reticuloendoplasmatic prin intermediul fracțiunii A. Ribozomii compuși din 2 subunități sunt mai mult de jumătate formați ARN și au un rol determinant in activitatea catalitică,cealaltă parte fiind compusă din proteine.

Ricina urmează un traseu intracelular invers decât cel efectuat de proteine, care, după sinteza lor in reticulumul endoplasmatic, trec prin aparatul Golgi și ajung la suprafața celulei in endozomi de unde sunt eliberate.

Acțiunea toxică a fracțiunii A a ricinei se bazează pe aceste proprietăți catalitico-enzimatice: ea se fixează și ia o adenină dintr-o buclă expusă pe ARN ribozomal 28S ,secventa de tip GAGA. Eliminarea adeninei inactive direct sau indirect fragilizeaza in mod ireversibil structura fata de alte enzime cum ar fi ribozomii celulelor eucariote.

Aceasta activitate enzimatica este deosebit de eficace deoarece o singura molecula de ricina ar fi capabila sa distruga aproximativ 1500 ribozomi pe minut si sa omoare astfel o celula prin blocarea sintezei proteice.

Astfel actiunea toxica se desfasoara in 2 etape: un lant al dimerului permite fixarea si patrunderea in celula apoi celalalt lant actioneaza toxic. Numeroase alte toxine opereaza in acelasi mod, toxinele "SHIGA" produse de Shigella dysenteriae, "Shiga like" produse de Escherichia coli si diferite bacterii; tot asa mai opereaza si numeroase toxine vegetale cum ar fi abrina ( Abrus precatorius), modecina (Adenia digitata), volkensina (Viscum Album).

Ricina figureaza printre moleculele cele mai toxice din lumea vegetala dar toxicitatea sa este mult mai redusa decat cea a toxinei botulinice sau a enterotoxinei B a stafilococului (SEB).

I.1.c.Doze toxice

Toxicitatea ricinei este foarte variabila in functie de modul de administrare. La soarece doza letala 50 (DL 50) este de 5 ug/Kg prin inhalare sau intravenos si de 20000 ug/Kg (20 mg/Kg) prin ingestie. La om 1 mg/Kg ar fi doza letala minima pe cale orala pentru adult. Totusi anumiti autori apreciaza doza de 30 mg ar fi potential mortala.Pe cale parenterala sau aeriana doza mortala este foarte redusa fiind evaluata la 1 - 3 ug/Kg.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles