Titu maiorescu (indrumator al culturii si literaturii romane)

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.47

nivel: Liceu

     Titu Maiorescu a fost mentorul Junimii, critic literar, eseist si filozof. Contributia lui Titu Maiorescu este foarte importanta īn domeniul limbii, al literaturii, al esteticii si al filozofiei. Varietatea preocuparilor sale l-a facut pe criticul literar Nicolae Manolescu sa afirme, ca domeniul de activitate a lui Titu Maiorescu este toata cultura.

      Prin combaterea medioc[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Titu maiorescu (indrumator al culturii si literaturii romane)

     Titu Maiorescu a fost mentorul Junimii, critic literar, eseist si filozof. Contributia lui Titu Maiorescu este foarte importanta īn domeniul limbii, al literaturii, al esteticii si al filozofiei. Varietatea preocuparilor sale l-a facut pe criticul literar Nicolae Manolescu sa afirme, ca domeniul de activitate a lui Titu Maiorescu este toata cultura.

      Prin combaterea mediocritatii, a lipsei de talent, Titu Maiorescu a facut o necesara opera de salubrizare si ierarhizare a valorilor. El a desfasurat o activitate de īndrumator al culturii si a literaturii romānesti īntr-o perioada cānd acestea erau amenintate de impostura si noua valoare.





     I. Contributia lui Titu Maiorescu īn domeniul limbii



     Articole despre scrierea limbii romāne (1866), Limba romāna īn jurnalele din Austria (1868), Betia de cuvinte (1873), Raport citit īn Academia Romāna asupra unui nou proiect de ortografie (1880), Neologismele (1881), Oratori, retori, limbuti (1902)



     1.Introducerea alfabetului latin īn locul celui chirilic: Punctul nostru de plecare īn stabilirea alfabetului romān... a fost regula de a scrie sonurile romāne cu litera latina corespunzatoare

     2.Folosirea ortografiei fonetice: Fiecare cuvānt se scrie cum se pronunta.

     3.Combaterea etimologismului: Ce voieste acum etimologismul īn ortografia romāna ?... voieste sa ne aduca gramatica la forma cea mai etimologic pura, sa ne arunce limba cu secole īnapoi...

     4.Īmbogatirea vocabularului cu neologisme: Acolo unde astazi lipseste īn limba un cuvānt, vom primi cuvāntul īntrebuintat īn celelalte limbi romanice, mai ales īn cea franceza ...

     5.Combaterea stricatorilor de limba:

     " respingerea calcului lingvistic (traducerea literara a expresiilor idiomatice): Titu Maiorescu critica gazetarii care traduc cuvānt cu cuvānt expresii idiomatice nemtesti intraductibile

     " ridiculizarea betiei de cuvinte (verbalism, vorbarie): Cuvāntul, ca si īn alte mijloace de betie, e pāna la un grad oarecare un stimulant al inteligentei. Consumat īnsa īn cantitati prea mari si mai ales preparat astfel īncāt sa se prea eterizeze si sa-si piarda cu totul cuprinsul intuitiv al realitatii, el devine un mijloc puternic pentru ametirea inteligentei...

      Parerile īn domeniul limbii si-au dovedit valabilitatea. Īn 1880-1881 Academia romāna aproba sistemul ortografic propus de Titu Maiorescu pentru īntreaga tara. Astfel junimea si Titu Maiorescu au constituit un factor important al unificarii limbii romāne literare moderne.



     II. Īn domeniul literaturii



     Asupra poeziei noastre populare (1868), O cercetare critica asupra poeziei noastre (1867), Directia noua īn poezia si proza romāna (1876), Comediile lui I.L.Caragiale (1885), Poeti si critici (1886), Eminescu si poeziile lui (1889)



     1.Aprecierea poeziei populare

     2.Aprecierea traditiei, a īnaintasilor, Vasile Alecsandri

     3.Īncurajarea tinerelor talente

     4.Aprecierea operei īn functia de valoarea artistica estetica

     5.Combaterea mediocritatii si a lipsei de talent

     6.Promovarea criticii literare stiintifice



      Īn acest domeniu Titu Maiorescu a dovedit intuitie, bun gust si simt al valorilor.



     II. Īn domeniul culturii



     Īn contradirectiei de astazi īn cultura romāna (1868)



      Teoria formelor fara fond: Īn aparenta... avem politica si stiinta, avem jurnale si academii, avem scoli si literatura, avem muzee, conservatori, avem teatru, avem chiar o constitutie. Dar īn realitate toate acestea sunt productiuni moarte, pretentii fara fundament, stafii fara trup, iluzii fara adevar.

      Aceasta teorie cuprinde multe exagerari, dar prezinta si un aspect pozitiv īn sensul ca respinge īmprumuturile exagerate, neselective si imitatiile fara valoare. Īn realitate Titu Maiorescu si junimistii pledau pentru ridicarea fondului autohton la īnaltimea formelor īmprumutate.



     Conceptia estetica a lui Titu Maiorescu



      Nu este īn īntregime originala si nici unitara, adica are contradictii. Astfel Titu Maiorescu preia idei din:

     " poeticile anticitatii (Platon, Aristotel)

     " filozofia idealista germana (Kant, Hoegel, Schopenhauer)

     " estetica clasica romantica si realista

      Titu Maiorescu regāndeste aceste idei si le nuanteaza personal. Meritul lui Titu Maiorescu este ca a elaborat o conceptie estetica spre deosebire de īnaintasii sai Alecu Russo, Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, care au exprimat pareri despre diferite probleme literare īn cāteva articole. Cel mai important articol īn care Titu Maiorescu īsi exprima conceptia estetica este O cercetare critica asupra poeziei noastre (1867). Īn acest articol Titu Maiorescu porneste de la deosebirea fundamentala dintre arta si stiinta:

     " arta, frumosul, pasiuni, emotii, sentimente exprimate īntr-o forma frumoasa se adreseaza sufletului

     " stiinta, adevarul, idei, se adreseaza ratiunii

      Pe baza acestor deosebiri si cu ajutorul celor doua elemente fundamentale ale operei literare (continutul si forma), Titu Maiorescu defineste poezia. Dupa el poezia cuprinde sentimente, pasiuni, emotii exprimate īntr-o forma sensibila. Fondul nu trebuie īnteles ca idee propriu-zisa, ci ca sentiment sau pasiune: Prin urmare iubirea, ura, tristetea, bucuria, desperarea, mānia, etc. sunt obiecte poetice; īnvatatura, preceptele morale, politica, etc. sunt obiecte ale stiintei, niciodata ale artelor.

      Pentru Titu Maiorescu poezia este un repaus al inteligentei, care trebuie sa exprime sentimente si nu idei politice pentru ca politicul se adreseaza ratiunii si nu fanteziei.

      Titu Maiorescu poluleaza aici principiul autonomiei esteticului (esteticul independent de social si politic). Criticul literar N. Manolescu aduce o precizare esentiala aratānd ca Titu Maiorescu nu elimina total politicul din poezie ci numai tendinta moralizatoare expresa, adica politicul si socialul insuficient transfigurat artistic.

      Asa se explica faptul ca Titu Maiorescu respinge o poezie manifest-social, ca Noi vrem pamānt de G. Cosbuc, dar apreciaza lirica patriotica a lui O. Goga.

      Titu Maiorescu defineste conditiunea ideala si materiala a poeziei. Conditiunea ideala cuprinde totalitatea sentimentelor, emotiilor, pasiunilor exprimate de poet. Conditiunea materiala cuprinde cuvintele, exprsiile, figurile de stil prin care poetul īsi exprima sentimentele.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles