Titu Maiorescu si Eminescu

2x puncte

categorie: Romana

nota: 8.85

nivel: Liceu

Esența teoriei „formelor fără fond” atrăgea atenția faptului că „în aparență… avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatori, avem teatru, avem chiar o constituție. Dar în realitate toate acestea sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr”. În contextul secolului XIX r[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Titu Maiorescu si Eminescu

Esența teoriei „formelor fără fond” atrăgea atenția faptului că „în aparență… avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatori, avem teatru, avem chiar o constituție. Dar în realitate toate acestea sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr”. În contextul secolului XIX românesc, această teză viza încurajarea unei producții autohtone de calitate, respingând împrumuturile neselective și imitațiile fără valoare. În realitate Titu Maiorescu și „junimiștii” pledau pentru ridicarea fondului autentic la înălțimea formelor împrumutate.

Atras în sfera ideii-forță maioresciene cu privire la adevăr și obiectivitate, Eminescu a mers totuși uneori, în poeziile sale, în „răspăr” cu mentorul său, însă a simțit benefic „radicalismul” maiorescian. „Prin Eminescu, teoria formelor fără fond va fi salvată de unilateralitate.” 1 El este cel care vede și partea mai puțin reușită a criticului. Apropierea poetului de Junimea începe cu o detașare considerabilă a tânărului de 20 de ani de ideile maioresciene din Observări Polemice. Eminescu este primul care intuiește pericolul alunecării în neadevăr, a celui ce susținea cu somptuozitate adevărul. Altfel spus, așa cum nota și Nicolae Manolescu, poetul a sesizat esențiala „contradicție maioresciană”, masca cu care criticul de la „Junimea” lupta în contra „formelor fără fond”. „A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă”, „formele perfecte” de care este obsedat poetul, constituie șansa atingerii adevărului. Modernitatea pentru el consta de fapt într-o permanentă „reîmprospătare” a formelor cu „spiritul modern”.

Eminescu, în poezie, devine în viziunea maioresciană, prototipul „noii direcții”, „om al timpului modern”, cu o cultură „individuală”, la nivelul „culturii europene de astăzi” asimilată fundamentului național și „de aceea Eminescu face epocă în mișcarea noastră literară”. 
Maiorescu își încheia studiul din 1889 cu pronosticul că poezia românească a secolului XX va sta „sub auspiciile geniului lui”. (Op. Cit.)
Ca răspuns la afirmația lui Maiorescu, Eminescu întrezărește în identitatea formă/adevăr, diferența ontologică, fiind conștient de noutatea gândului său, de negăsit în estetica tradițională, fără însă să-și propună în mod deliberat acest lucru: „S-a zis de mult că frumusețea consistă în proporție de forme. Nemărui nu i-a venit în minte că consistă în proporția de mișcări și cu toate acestea, asta e adevărata frumusețe. Frumuseți moarte sunt cele cu proporție de formă, frumuseți vii cele cu proporție de mișcări”. (Manuscriptum, nr. 3/1979, p. 27)

Eminescu a cunoscut consacrarea critică dincoace de munți odată cu recunoașterea „noii direcții”. Nu e vorba numai de o receptare concomitentă, ci și de impunerea, la început, a imaginii poetului în contururile fixate de Titu Maiorescu. În „Direcția Nouă în Poezia și Proza Română” afirmă: „cu totul osebit în felul său, om al timpului modern, deocamdată blazat în cuget, iubitor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate, până acum așa de puțin format încât ne vine greu să-l cităm îndată după Alecsandri, dar în fine poet, poet în toată puterea cuvântului, este d. Mihai Eminescu”.

Cuvântului i se dă prestigiul verbului divin, puterea plastică. Dumnezeu a creat lumea vorbind, iar microcosmic, poetul repetă actul creației printr-o percepție intra-acustică a verbului sau cuvântului. Experiența intimă a poetului nu constă în „naționalitatea cuvintelor” ci în „valoarea metafizică a sonurilor”, iar poezia este după o expresie a lui Maiorescu, o „logogie”. Eul liric eminescian devine în acest sens un „logograf” (J. Derrida- „Scriitura și Diferența”).
Aristotel vorbise, la timpul său în „Poetica”, de un principiu masculin al formei care intervine în principiul feminin al materiei, pentru a scoate aspectele lumii din amorfismul lor inițial. În cazul lui Eminescu, spiritul său este forma, iar natura sau iubirea, materia, care devine însăși poezia. „Se poate spune fără îndoială că starea de spirit utopică este, esențial, în întregime, estetică și artistică” declară Titu Maiorescu în „Eminescu și Poeziile lui”, întrucât însuși locul atribuit utopiei nu este „gândul” conform teoriei șui Ortega Y Gasset, ci sentimentul morții, adevărata substanță lirică eminesciană.

Cel mai important articol în care Titu Maiorescu își exprimă concepția estetică este „O cercetare critică asupra poeziei noastre” (1867). În acest articol Titu Maiorescu pornește de la deosebirea fundamentală dintre artă și știință: arta, frumosul, pasiunile, emoțiile și sentimente exprimate într-o formă frumoasă se adresează sufletului, iar știința, adevărul și ideile se adresează rațiunii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles