Testamentul politic al lui Nicolae Iorga - R M Crisan

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.12

nivel: Liceu

„Orice grup omenesc de caracter național suferă, fără să vrea, înrâurirea celui care l-a precedat pe același pământ, fiind nevoit să primească moștenirea așa cum i se dă, cu datoriile sale și cu câștigul ei, cu avantajele și cu obligațiile ei.
Rusia varegă și bizantină se ridică după dispariția jugului tătăresc într-un veșmânt care este cel al foștilor ei stăpâni și face gesturile pol[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Testamentul politic al lui Nicolae Iorga - R M Crisan

„Orice grup omenesc de caracter național suferă, fără să vrea, înrâurirea celui care l-a precedat pe același pământ, fiind nevoit să primească moștenirea așa cum i se dă, cu datoriile sale și cu câștigul ei, cu avantajele și cu obligațiile ei.
Rusia varegă și bizantină se ridică după dispariția jugului tătăresc într-un veșmânt care este cel al foștilor ei stăpâni și face gesturile politice care-i sunt impuse de amenințarea lor de neuitat. Țarul era un han(;), ba chiar și ortodoxia lui a luat un chip de cezarism laic ce venea din același loc.

Eliberându-te, imiți fără să vrei pe cel al cărui jug l-ai scuturat.
Lucrul odată creat nu mai piere ; el se transmite de la o națiune la alta”., Nicolae Iorga, Drama preistorică pe pământul românesc, în Nicolae Iorga, Locul românilor în istoria universală, Ediție îngrijită de Radu Constantinescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, pag. 13, [L.R.I.U.]

Numai așa a fost cu putință să se trâmbițeze peste tot că românii n-ar fi de origine romană și că, fără a lăsa vreo urmă, s-ar fi strămutat din ținuturile de miazănoapte a Dunării spre sud, pentru a face loc ungurilor, care tocmai atunci se îndreptau încoace”. „Ba(;) chiar un rector al Universității din Atena a susținut că un popor de(;) milioane de țărani ai cărui membri sunt legați prin aceeași limbă, același port, aceleași obiceiuri și altele și care în această privință înfățișează aproape un unicum n-ar alcătui totuși o națiune proprie, ci numai un desprețuit amestec de popoare, menit unei apropiate peiri”4

„De cealaltă parte se deslușesc sunete nu mai puțin falșe, deși cu totul opuse. Pentru unii dintre aceștia românii trec drept adevărații și exclusivii urmași ai romanilor și nu drept acei ai populației romanice din Peninsula Balcanică; limba lor de astăzi ar trăda foarte bine – așa spun ei – care li a fost singura obârșie; barbarii ar fi trecut fără urmă peste ei; aici ca și dincolo, pe țărmul drept ca și pe cel stâng al Dunării ei s-ar fi susținut neîntrerupt ca reprezintanți ai vechii culturi; toate descoperirile vremurilor nouă întâi la ei s-ar fi ivit(;) și tot ce se mai poate spune despre faimă. Voci nepărtinitoare, în schimb, sunt puține, dar se pot cita și câteva de acestea

Ca orice om cult și cu simțire normală îmi iubesc și eu neamul. Dar acest sentiment nu are nimic a face cu istoria colonizării romane, cu măsurile împăratului Aurelian, cu împrejurările din statul bulgar sau român, cu felul propriu al întinderii ungurești din Transilvania(;); îmi iubesc neamul pentru că e al mieu – și atâta tot. Dar pentru a scrie istorie n-am nevoie de iubire, nici de ură; îmi trebuiesc numai izvoare și minte sănătoasă în atâta măsură, câtă e de nevoie pentru a le lumina”5

„Una din chestiunile care, din motive politice, au fost cel mai mult exploatate împotriva românilor, pentru a le tăgădui existența, în evul mediu timpuriu, - ei apărând, chipurile, printr-un fel de generație spontanee, mai târziu, de-a dreptul pe teritoriul pe care-l ocupă și-l stăpânesc acum pe malul stâng al Dunării –, este cea a părăsirii Daciei traiane de către Aurelian, care ar fi pus să fie transportați în noua sa Dacie de pe malul drept înșiși provincialii, lăsând în seama barbarilor, goților, teritoriul evacuat, ca și cum ar fi fost vreodată pe acest teritoriu o Goție asemenea Franciei francilor, ori Lombardiei longobarzilor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles