Teorie si metodologie geografica

7x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.85

nivel: Liceu

In Antichitate, se contureaza doua directii geografice, incepand cu secolul II i.Hr.: cea a geografiei matematice, bazata pe geometrie, fizica si astronomie (Eratostene, Ptolemeu), si directia regionala, chorografica, conturata pe observatii si explorari (Polibiu, Strabon).
Mult timp geografia are predominant intelesul de harta, istoria ei confundandu-se cu istoria cartografiei (materiale [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Teorie si metodologie geografica

In Antichitate, se contureaza doua directii geografice, incepand cu secolul II i.Hr.: cea a geografiei matematice, bazata pe geometrie, fizica si astronomie (Eratostene, Ptolemeu), si directia regionala, chorografica, conturata pe observatii si explorari (Polibiu, Strabon).
Mult timp geografia are predominant intelesul de harta, istoria ei confundandu-se cu istoria cartografiei (materiale cartografice apar in Egipt, Fenicia, Grecia).

Delimitarea de filozofia naturii a avut loc din perspeciva geografiei matematice, in sec. II i.Hr. Pentru prima data numele de geografie este precizat in "Comentarii geografice" de Eratostene, in sensul de geografie matematica, reprezentand totodata momentul delimitarii geografiei de filozofie. Obiectul de studiu al noii stiinte viza definirea si masurarea formei si a dimensiunilor Pamantului.

Progresul civilizatiei Peloponezului presupunea, totodata, reducerea padurilor si a terenurilor arabile, fapt care a determinat tot mai mult orientarea acestor popupulatii spre navigatie, dezvoltarea comertului maritim si infiintarea de colonii. Faptul a condus la acumularea unor informatii numeroase privind teritorii noi, ceea ce a impulsionat aparitia unei orientari chorografice (khora = tinut; graphein = descriere), regionale in geografie.

Cu toate ca prima descriere a tinuturilor cunoscute de vechii greci (oicumena) apartine lui Hecateu din Milet (540-479 i.Hr.), in lucrarea "Descrierea Pamantului", abia in sec I i.Hr., prin opera lui Strabon, geografia devine o "descriere a oicumenei", respectiv o insumare cantitativa de nume de locuri, popoare, evenimente, obicieiuri, observatii privind fenomenele si regularitatile naturale.

Dupa impartirea Imperiului Roman, in anul 395, intre cei doi fii ai imparatului Theodosiu cel Mare, Imperiul Roman de Apus cunoaste o perioada de continua decadere care se va incheia cu ocuparea Romei de catre mercenarii germani condusi de Odoacru, in anul 476. Aceasta este data marcata in cartile de istorie ca inceput al unei noi ordini social-politice: feudalismul si a unei noi perioade istorice, Evul Mediu.

In prima parte a Evului Mediu, relatiile de tip feudal si legarea de glie prin vasalitate si iobagie, au ingustat mult orizontul geografic al europenilor, facand inutile cunostintele despre lume. Cea mai mare parte a Evului Mediu european (din secolul V pana in secolul XIII), a reprezentat o perioada de relativa stagnare a cunoasterii stiintifice, teoretice, comparativ cu realizarile Antichitatii, fiind totusi marcata de progres tehnologic (care va culmina cu inventarea ceasului mecanic in secolul al XIV-lea). Invatatura trunchiata a Bibliei a devenit cunoastere fundamentala, in conditiile in care puterea Bisericii a crescut neincetat.

Perioada tarzie a Evului Mediu, secolele XV-XVII reprezinta perioada marilor descoperiri geografice. Expeditiile au marcat nu numai largirea orizontului de cunoastere a Pamantului, ci si inceputul destramarii feudalismului, favorizand dezvoltarea si consolidarea relatiilor capitaliste, formarea imperiilor coloniale.

Destramarea feudalismului si consolidarea burgheziei pe bazele primelor inceputuri ale productiei de tip capitalist, au impus rolul din ce in ce mai important al banilor in economia de schimb. Trei evenimente au marcat inceputul epocii descoperirilor geografice: calatoriile genovezului Cristofor Columb in Lumea Noua, efectuarea traseului maritim spre India prin sudul Africii si primul inconjur oceanic al Globului. Ele au fost urmate de numeroase alte expeditii, toate generate, in ultima instanta, de interese politice si economice.

Largirea orizontului de cunoastere geografica se regaseste, in primul rand, in calitatea reprezentarilor cartografice care devin tot mai exacte.

Primele lucrari de Cosmographiae, culegeri de texte istorice, de astronomie si stiinte naturale, bogat ilustrate cu harti si figuri, au aparut in sec. XVI, una dintre cele mai vechi fiind cea a lui Petrus Apianus in 1524, care a ajuns la 15 editii. In 1543, polonezul Nicoalus Copernicus (1473-1543) a fundamentat stiintific teoria heliocentrica in lucrarea "Despre miscarea circulara a corpurilor ceresti" (idee adoptata unanim de stiinta abia in sec. al XVII-lea).

Lucrarea de sinteza chorografica a lui Sebastian Munster, numita "Cosmographia Universalis" (cu 44 de editii intre 1544 si 1650), este considerata insa prima opera de geografie descriptiva moderna. Ea face obiectul unor consideratii de geografie fizica generala si geografie regionala, completandu-le cu elemente de geografie istorica, politica si economica. Este pentru prima data cand se renunta la o insiruire de citate din autorii clasici, in locul lor fiind trecute descrieri rezultate din observatii la fata locului, pe care marele teolog umanist german le-a cules prin colaborare cu invatatii celorlalte tari europene.

Cea mai importanta opera a Evului Mediu ramane insa "Geographia generalis" a olandezului Bernhardus Varenius (1622-1650), editata in 1650 si considerata prima lucrare cu un real caracter stiintific. "Geographia generalis" prezinta cele trei orientari geografice distincte - geografia matematica, care se ocupa de forma si dimensiunile planetei, geografia generala, teoretica, care are ca obiect studiul climatelor, mareelor si al altor elemente care rezulta din miscarile combinate ale Soarelui si Lunii, si geografia regionala, pe baza studiilor culturale comparative.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles