Teoria zonei pivot (halford mackinder)

2x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.09

nivel: Liceu

     Sir Halford Mackinder (1861-1947) a fost decanul celebrei Facultati de stiinte economice si politice din Londra si vicepresedinte al Societatii Regale de Geografie. Expune pentru prima data ideile sale de geopolitica în comunicarea intitulata "Pivotul geografic al istoriei" ("The Geographical Pivot of History"), prezentata la Societatea regala pentru geografie în anul 1904. Ideea centrala a p[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Teoria zonei pivot (halford mackinder)

     Sir Halford Mackinder (1861-1947) a fost decanul celebrei Facultati de stiinte economice si politice din Londra si vicepresedinte al Societatii Regale de Geografie. Expune pentru prima data ideile sale de geopolitica în comunicarea intitulata "Pivotul geografic al istoriei" ("The Geographical Pivot of History"), prezentata la Societatea regala pentru geografie în anul 1904. Ideea centrala a prelegerii era aceea ca istoria universala si politica mondiala au fost puternic influentate de imensul spatiu din interiorul Eurasiei, iar dominarea acestui spatiu reprezinta fundamentul oricarei încercari de dominare a lumii.

     "Aruncând o scurta privire asupra suvoiului larg al apelor istoriei - scria el - nu putem înlatura gândul referitor la o anumita presiune a realitatilor geografice asupra acesteia. Spatiile vaste ale Eurasiei, inaccesibile navelor maritime, acoperite acum de o retea de cai ferate - nu constituie oare tocmai ele astazi regiunea axiala a politicii mondiale? Aici au existat si continua sa existe conditii pentru crearea unei puteri militare si economice mobile... Rusia a luat locul imperiului mongol. Raidurile centrifugale ale popoarelor stepei au fost substituite de presiunile acesteia asupra Finlandei, Scandinaviei, Poloniei, Turciei, Persiei, Chinei. La scara globala ea ocupa o pozitie strategica centrala, comparabila cu pozitia Germaniei în Europa. Poate executa lovituri în toate directiile, dar poate fi si lovita din toate aceste directii... Este putin probabil ca oricare dintre revolutiile sociale imaginabile sa îi poata schimba raportul fundamental fata de spatiile geografice nemarginite ale existentei sale..."

     El a evidentiat cu pregnanta însemnatatea realitatilor geografice în politica mondiala, considerând ca una dintre cauzele care au provocat - direct sau indirect - razboaiele de proportii din istoria omenirii este "distributia neuniforma a pamânturilor manoase si pozitiile strategice diferite de pe suprafata planetei noastre".

     Referindu-se la expunerea lui Mackinder din 1904, Karl Haushofer aprecia: "O grandioasa explicatie a politicii mondiale, comprimata în câteva pagini"(Pozdneakov, "Geopolitica", pag. 30).

      În 1919, în timpul Conferintei de pace de la Paris, Mackinder publica lucrarea "Idealurile democratice si realitatea" ("Democratic Ideals and Reality"). În Marea Britanie s-a dat putina atentie acestei lucrari. Ca o ironie, ecoul scrierilor lui Mackinder are loc în Germania, atât de framântata dupa primul razboi.

     Evenimentele din timpul celui de-al doilea razboi mondial au trezit, în cele din urma, interesul pentru ideile din opera lui Mackinder si în Marea Britanie. Lucrarea "Idealurile democratice si realitatea" este retiparita în 1942, exact în aceeasi forma în care fusese publicata prima data. Mai mult, în 1943, în numarul din iulie al revistei "Foreign Affairs", într-o forma modificata si adusa la zi, apare comunicarea din 1904, cu titlul "The Round World and the Winning of the Peace".

     Opera lui Mackinder reprezinta o interpretare cu finalitate strategica a geografiei lumii. Pentru a întelege ideile sale, este nevoie sa abandonam împartirea clasica a globului în oceane si continente si sa operam cu notiunile pe care ni le propune autorul englez: insula lumii si oceanul planetar. Unitatea oceanelor, considera Mackinder, este mai bine surprinsa de termenul ocean planetar decât de denumirile Atlantic, Pacific, Indian. Datele fizice sustin aceasta împartire. Din suprafata totala a globului trei patrimi sunt ocupate de apa. Numai o patrime revine uscatului, iar din aceasta suprafata doua treimi revin insulei lumii, formata din Europa Asia si Africa, în timp ce cealalta treime este formata din America de Nord si de Sud si din Australia. De ce considera Mackinder ca Africa face parte din insula lumii? Iata argumentele: exista o unire perfecta între Africa si Asia în zona Suez (despartirea s-a facut de catre om prin construirea Canalului de Suez, n. n.) si una aproape perfecta la strâmtoarea Bab-el-Mandeb. Concomitent, continentul negru este despartit de Europa doar de câtiva kilometri de apa în zona strâmtorii Gibraltar.

     Întrucât exista un ocean planetar, dominat la acea vreme în mod limpede de catre Marea Britanie, autorul îsi concentreaza analiza pe insula lumii. Sunt numeroase argumentele în favoarea acestui demers. Mai întâi, este vorba despre faptul ca insula lumii ocupa cea mai mare parte din suprafata de uscat a globului. Apoi, pe aceasta portiune a pamântului traia majoritatea populatiei lumii. În plus, insula lumii continea cele mai mari bogatii naturale.

     Cum spuneam mai înainte, analiza geografului englez are obiective strategice clare. El observase ca pe aceasta suprafata de pamânt existau deja state puternice care puteau sa ajunga la dominarea întregii zone euroasiatice. În eventualitatea dezechilibrarii balantei de putere în favoarea unui singur stat, acesta s-ar fi putut extinde pâna la tinuturile marginale ale Eurasiei, iar vastele resurse continentale ar fi putut fi folosite pentru construirea unei flote puternice, ceea ce ar fi reprezentat o sfidare la adresa suprematiei oceanice a Marii Britanii.

     Din aceasta perspectiva, Mackinder elaboreaza o teorie cu totul diferita privitoare la posibilitatile de dominare a continentului euroasiatic. Cheia adevarata a acestei dominatii este, potrivit lui Mackinder, asigurarea controlului asupra "ariei pivot" care se întinde de la Europa de est, trece peste stepele si padurile siberiene, pâna aproape de oceanul Pacific. Autorul englez numeste aceasta regiune vasta "inima lumii"(heartland); în linii mari ea coincide cu teritoriul Rusiei (harta 2).

     De ce este importanta aceasta zona centrala a continentului euroasiatic? Pentru ca ea contine mari bogatii naturale si are o pozitie cheie pentru comunicarea între si legatura dintre diferite zone ale globului. Ea este înconjurata de ceea ce Mackinder numeste inner (marginal) crescent, un cerc de state situate pe continent, dar care prezinta un important fronton maritim (oceanic). Între ele figureaza Germania, Turcia, India, China. Urmeaza un outer (insular) crescent, un cerc de state geograficeste exterior continentului propriu zis, cum ar fi Marea Britanie, Africa de Sud, Japonia. Mackinder considera, în acel moment ca SUA sunt asa de îndepartate de zona pivot a lumii încât nu le introduce nici în rândul statelor care alcatuiesc outer crescent (harta3).

     Autorul englez stabileste trei conditii, trei reguli sau pasi pentru dominarea zonei pivot si, apoi, a întregii lumi, lansând o formula care a facut cariera:



     "Cine stapâneste Europa de est stapâneste inima lumii;

     Cine stapâneste inima lumii stapâneste Insula Lumii;

     Cine stapâneste Insula Lumii stapâneste lumea".



     Din constructia autorului nu putem omite întrebarile si preocuparile unui savant englez privitoare la fenomenele politice care puteau avea loc pe continent. De pilda, Mackinder a observat ca nu exista bariere naturale importante între Germania si Rusia, ceea ce a facut posibile miscarile masive de populatie de la începutul mileniului si ceea ce explica usurinta cu care turcii, de pilda, venind din Asia, au invadat Europa. De ce nu ar putea avea loc si o miscare în sens invers? se întreaba autorul englez. În fond, Mackinder era preocupat fie de o apropiere între Germania si Rusia, fie de o expansiune a Germaniei spre rasarit, pâna la punctul în care sa controleze chiar zona pivot.

     Pe de alta parte, el considera ca exista trei puteri continentale care au cucerit pozitii dominante în zona axiala (zona pivot): Germania, Rusia, China. Temerea sa era generata de o eventuala apropiere dintre statele axiale, ceea ce ar fi reprezentat un pericol la adresa puterii Marii Britanii. Ca modalitate de prevenire a constituirii unei asemenea axe, Mackinder preconiza intensificarea relatiilor de buna colaborare dintre Marea Britanie si Rusia.

     În 1943, Mackinder a reiterat ideea privitoare la existenta heartlandu-lui, pe care o considera mai valida si mai utila în contextul evenimentelor celui de-al doilea razboi mondial. Concomitent, el a operat unele modificari ale conceptiei sale. De data aceasta, el include în heartland si o parte din SUA, de la fluviul Missouri pâna la coasta de est (era, în fond, recunoasterea rolului din ce în ce mai mare pe care SUA îl jucau în politica mondiala). În noua configuratia a zonei pivot, oceanul Atlantic este denumit ocean interior, Marea Britanie o Malta la o alta scara, iar Franta un cap de pod ( bridgehead ). Este interesant de aratat ca geograful englez considera SUA o baza imensa, care datorita întinderii poate fi foarte greu cucerita. De fapt, SUA ar reprezenta un tip de heartland de dimensiuni mai mici în cadrul insulei lumii. Prin developarea importantei strategice a acestei zone, Germania, considera autorul englez, poate fi controlata din doua directii (harta4).

     Nu putem sa nu mentionam în acest context ca existenta unei mase compacte de pamânt, precum heartland-ul a generat un tip special de strategie de aparare. Cum mentionau si R. Fifierd si E. Pearcy, ea consta în tehnica de a "vinde" spatiu pentru a câstiga timp si de a construi la mare distanta în spatele frontului o industrie de aparare. Autorii amintiti denumesc aceasta strategie "strategia apararii în adâncime" ("Geopolitics in Principle and Practice", pag. 133).

     În articolul "The Round World and the Winning of the Peace" publicat în "Foreign Affairs" din iulie 1943, Mackinder ajunge la concluzia considerata inevitabila ca "daca Uniunea Sovietica termina razboiul victorioasa, atunci va fi sigur ca ea este cea mai mare putere de uscat, mai mult va fi puterea care ocupa pozitia de aparare cea mai avantajoasa din punct de vedere strategic. Heartland-ul reprezinta cea mai mare fortareata de pe pamânt si pentru prima data în istorie este ocupat de o forta militara care îsi este suficienta atât din punct de vedere al cantitatii cât si al calitatii"(R. Fifield and E.Pearcy, "Geopolitics in Principle and Practice", pag. 135).

     O conceptie precum cea a lui Mackinder nu putea aparea decât dupa ce cunoasterea pamântului si explorarea fiecarui continent erau încheiate, dupa ce luase sfârsit un secol dens în evenimente politice, în care lumea asistase la ridicarea a doua noi puteri, ambele continentale. Mai întâi, Rusia, care a ajuns la începutul veacului trecut la Prut si la gurile Dunarii, asa încât Anglia si Franta au trebuit sa poarte un razboi (razboiul Crimeii) pentru a-i opri înaintarea impetuoasa spre Europa. Apoi Germania, care în 1870 a învins Franta, devenind una dintre primele puteri ale Europei. Era deci acum posibil nu numai sa fie construita o conceptie globala privitoare la spatiul terestru, ci si o conceptie care sa cuprinda ierarhii de importanta a diferitelor zone si regiuni ale lumii, cum erau ele recomandate de cercetarea geografica, precum si de cea istorica. Cu alte cuvinte, aceasta vedere globala nu este numai atotcuprinzatoare, geografic vorbind, ci are si o pregnanta dimensiune epistemologica, întrucât în tabloul de ansamblu, formele geografice si evenimentele istorice sunt prezentate într-o "reala proportie".

     Mackinder vede existenta noastra ca o unitate a contrariilor geografice: Om si Natura, puteri continentale si puteri maritime, "inner or marginal crescent", "outer or insular crescent" Astfel, el ofera un tablou al vietii politice internationale ca un spectacol spatial, ca o reala drama teatrala ("the stage of the whole world") în care actorii sunt reprezentati de regiunile lumii si de legile pe care le ascunde dispunerea formelor geografice ale globului pamântesc.

     Pentru cei ce se vor arata surprinsi de importanta decisiva pe care Mackinder o acorda heartlandului, vom mentiona ceea ce s-a remarcat deja în literatura de specialitate ca teoria autorului englez a fost elaborata într- un moment când "zona pivot" nu avea o contragreutate de ordin geopolitic. La începutul secolului aceasta contragreutate nu putea fi reprezentata nici de Germania, nici de Marea Britanie, nici chiar de Europa în ansamblu. Cine priveste atent harta continentului va observa fara greutate ca Europa nu este decât o prelungire a blocului masiv de pamânt euroasiatic. La acea vreme nici SUA nu aveau o prezenta impunatoare pe scena economica si politica a lumii, desi observatorului atent nu putea sa-i scape faptul ca aceasta tara întrunea mai toate conditiile pentru a ajunge o superputere. Ceea ce a devenit foarte clar în timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial. Este, neîndoielnic, un merit al lui Mackinder ca a modificat teoria sa în acord cu evolutiile semnificative pe plan mondial, acordând unei zone din SUA statutul de heartland de dimensiuni reduse.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles