Teoria imigrationista

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.68

nivel: Liceu

2. Teoria imigraționistă

După realizare dualismului austro-ungar(1867), Robert Roesler publică, în 1871 la Viena, lucrarea„Romanische Studien”(„Studii românești. Cercetări asupra istoriei vechi a românilor”). El preia argumentele precursorilor săi și dezvoltă teoria imigraționistă, denumită treptat teoria roesleriană.

Principalele idei alei lui[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Teoria imigrationista

2. Teoria imigraționistă

După realizare dualismului austro-ungar(1867), Robert Roesler publică, în 1871 la Viena, lucrarea„Romanische Studien”(„Studii românești. Cercetări asupra istoriei vechi a românilor”). El preia argumentele precursorilor săi și dezvoltă teoria imigraționistă, denumită treptat teoria roesleriană.

Principalele idei alei lui Roesler sunt următoarel: 1)dacii ar fi fost distruși ca popor în urma războaielor cu romanii; 2)vechea toponimie dacică ar fi dispărut datorită acestei exterminări;3)Dacia nu a putut fi romanizată în 165 de ani;4)toți locuitorii au părăsit Dacia în timpul lui Aurelianus; 5)poporul român și limba română s-ar fi format la sud de Dunăre, în acest caz argumentele fiind: a)lipsa elementelor germanice din limba română; b)existența unor elemente lexicale comune în limbile albaneză și română; c)asemănare dialectelor dacoromân și macedoromân; d)influența slavă, primită numai la miazăzi de fluviu, unde românii devin ortodocși și preiau limba slavonă, folosită lung timp în biserica lor; 6)românii ar fi un popor de păstori nomazi; 7)n-ar exista izvoare istorice care să ateste existența românilor la nord de Dunăre anterior de secolul al XIII-lea, deci ei ar fi venit după maghiari în Transilvania.

Exterminarea dacilor prin două războaie ar fi un caz unic în istoria universală antică. Faptul că nu s-a întâmplat așa este demonstrat de multiplele dovezi ale continuității dacice sub stăpânire romană(miile de inscripții din Dacia Traiană, Moesia Inferior și Moesia Superior) care atestă conviețuirea activă dintre autohtonii geto-daci și coloniștii Romei. Cât privește toponimia, noile așezări cu nume ca Apulum, Buteridava, Capidava, Drobeta demonstreazăcă argumentele lui Robert Roesler sunt eronate.

Izvoarele literar-istorice, dovezile lingvistice dar și cele arheologice, cartografice, epigrafice, numismatice, atestă realitatea etno-demografică din secolele al II-lea și al III-lea: dacii nu sunt distruși ca popor,ei sunt învinși,supuși, trăiesc în așezări rurale și urbane, sunt romanizați iar cei 165 de ani au fost suficienți pentru ca romanizarea să aibă loc.

Izvoarele lingvistice -dar și cele de altă natură- confirmă continuitatea daco-romană la nord și la sud de Dunăre, din 275 până în anul 602. Conviețuirea cu populațiile germanice la miazăzi de fluviu este ușor de dedus din opera lui Auxentius, episcop de Durostorum. Mult invocata chestiune a fondului lexical comun din limbile română și albaneză este deplin lămurită prin cercetările efectuate în ultimul timp, atât pe plan național, cât și internațional. Asemănările cu limbile vorbite în spațiul baltic, în Caucaz, chiar mai departe, nu fac altceva decît să reliefeze autohtonia românilor, formarea lor ca popor în spațiul carpato-danubiano-pontic, la nord și la sud de Dunăre.

Nici un izvor nu atestă o „migrație românească” de la sud la nord în secolele IX-XII. Emigrările românești vor acea loc în secolele XIII-XX, dar toate dinspre Transilvani către celelalte sectoare ale spațiului carpato-danubiano-pontic.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles